„Rutele, rețelele și conexiunile patrimoniale”, deschise sibienilor prin Ministerul Culturii

În fiecare an, în luna septembrie, milioane de cetăţeni sunt invitaţi să viziteze monumente istorice sau să ia parte la evenimente prin care cunosc patrimoniul cultural din întreaga Europă cu ocazia ”Zilelor Europene ale Patrimoniului” (ZEP), organizate la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene. 

Anul acesta „Zilele Europene ale Patrimoniului” au oferit sibienilor ocazia să descopere nu numai monumente istorice, dar și patrimoniul cultural mai puţin cunoscut ori mai puțin accesibil publicului larg. Semnalul a fost dat în cadrul seminarului ”Patrimoniul sibian încotro?”, chiar în ”Centrul de Activități și Resurse Regionale Sibiu”, care funcționează într-un edificiul de patrimoniu meționat în 1370 în matricolele bisericii parohiale sub denumirea "Hala Măcelarilor" ( n.n cea mai veche "casa de breaslă" din Transilvania – atestată drept "civitas" încă din 1366). 

În deschiderea activității, Ciprian Anghel Ștefan, directorul general al Complexului Național Muzeal ASTRA opina că valorile patrimoniale trebuie asumate mai mult implicit de comunități dincolo de eforturile instituțiilor care le administrează. La acest capitol a fost nominalizat, pentru bunele practici profesionale, Institutul Național al Patrimoniului, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Culturii. Ulterior managerul a trecut în revistă și câteva rețete de succes care vizează protejarea, conservarea și promovarea patrimoniului cultural național.

Trei referenți, trei subiecte sensibile

Primul referent a fost Dan Nanu, directorul executiv al Direcției Județeane pentru Cultură Sibiu, care  în contextul ”Zilelor Europene ale Patrimoniului”  a prezentat asistenței un demers curajos. Este vorba de clasarea Hidrocentralei Sadu I, (cea care produce energie electrică din 1896), și includerea în circuitul național partimonial a actualului muzeu care va suporta un concept expozițional aparte. Demersul a fost susținut cu următoarele argumente: este prima hidrocentrală din România și a treia din lume, utilizând tehnologia de transport la distanță a energiei electrice; se află pe cursul râului Sadu la o distanță 18 km de orașul Sibiu și este operativă în rețeaua furnizorilor de electricitate din România. În plus, uzina, construită după planurile inginerului Oskar von Miller, funcționează după o tehnologie aplicată în 1881 în Germania. În acest context tematic directorul DJCS avea să pună în evidență și alte habitate rurale deținătoare de adevărate tezaure patrimoniale care necesită un efort aparte pentru a fi incluse în ”rutele patrimoniale europene”. Dan Nanu a mai avut intervenții în cadrul cărora a prezentat modificări aduse legislației privind protejarea patrimoniului cultural national, cu referiri punctuale al prevederile Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Secondat de Daniel Vasile Sana, consilier superior Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu, acesta din urmă a oferit un orizont statistic despre cercetarea arheologică sibiană din ultimii ani. 

A doua temă cu impact public a fost susținută de Valeria Oana Zaharia, manager la Institutul Național al Patrimoniului, instituție înființată în 2009 prin comasarea Oficiului Național al Monumentelor Istorice cu Institutul Național al Monumentelor Istorice. Aceasta și-a focusat intervenția pe protejarea, conservarea și promovarea patrimoniului cultural național. Invitatul a mai prezentat succint diverse programe și proiecte, inclusiv cele legate de restaurarea monumentelor istorice și promovarea patrimoniului cultural imaterial, fără a neglija atribuțiile privind gestionarea și coordonarea activitățior de cercetare și documentare în domeniul patrimoniului cultural. Un punct de mare interes a fost stârnit de programele de finanțare în domeniul patrimoniului cultural. 

Captivantă a fost și ultima temă a sesiunii susținută deRadu Părean, Comisar Șef de Poliție Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, care a devoalat aspecte privind infracționalitatea în domeniul respectării legislației privind protejarea patrimoniului construit la nivelul județului Sibiu. Radu Părean a reiterat prevederile Legii nr.422 din 18 iulie 2001, privind protejarea monumentelor istorice.