Recomandarea săptămânii | Mihai S. Rusu: „Diego Maradona. Un studiu sociocultural”

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Conferențiarul universitar Mihai S. Rusu, de la Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, răspunde invitației Tribuna de a recomanda o carte și îi îndeamnă pe cititori să descopere volumul „Diego Maradona. Un studiu sociocultural”, coordonat de Pablo Brescia și Mariano Paz, apărut în traducere românească la Editura Vellant, în 2025.

,,În panteonul global al fotbalului, Diego Armando Maradona își dispută cu Pelé titlul de cel mai mare jucător al sportului-rege. Dacă, pe teren, poate avea rivali, ca personalitate publică și figură culturală Maradona rămâne, fără îndoială, cel mai idolatrizat, controversat și contestat fotbalist din istorie. De ceva timp, Maradona a devenit și obiect al cercetării academice. Volumul coordonat de Pablo Brescia și Mariano Paz, Diego Maradona. Un studiu sociocultural (apărut în traducere românească la Editura Vellant, în 2025) propune o lectură amplă a fenomenului Maradona. Autorii vorbesc chiar despre studii maradoniene: altfel spus, despre o ramură a cunoașterii dedicate problematicii Maradona, o veritabilă maradonalogie. Iar Maradona oferă material din plin pentru o asemenea întreprindere. Butoiașul atomic și omul din afara terenului, eroul și dependentul, zeul – D10S – și păcătosul, geniul popular și figura tragică: toate aceste ipostaze compun un personaj care depășește cu mult biografia unui mare sportiv. Maradona depășește cu mult statutul de fotbalist; este un mit modern, un simbol al Sudului global, al clasei populare, al excesului, al revoltei și al mântuirii prin spectacol”, precizează Mihai S. Rusu.

Conferențiarul universitar apreciază că volumul demonstrează convingător că fotbalul și marile sale vedete reprezintă mult mai mult decât un simplu sport, fiind expresii ale culturii, politicii, economiei, religiei și ale afectului colectiv. Totodată, sociologul speră ca această carte să fie nu doar citită, ci și să inspire cercetări similare în România, unde fotbalul a dat naștere, la rândul său, unor eroi, mitologii și forme puternice de apartenență.