Fața mai puțin cunoscuta a lui Brukenthal: are o plantă denumită după el și a adus în România zeci de soiuri de pomi fructiferi

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Contribuţia lui Samuel von Brukenthal la emanciparea Sibiului şi a localităţilor din jur a fost fundamentală şi nu s-a limitat la artă. Construcția Palatului din Pița Mare, edificiul de pe strada Berăriei și cel de la Avrig, colecțiile de tablouri, cărți, cele de numismatică și minerale și relațiile sale politice constituie, impreună, o moștenire onorată chiar în aceste zile. Tribuna continuă seria de articole dedicate celui mai important demnitar din istoria Sibiului prezentând povestea unei plante denumită Brukenthalia, în semn de recunoştiinţă pentru contribuţiile aduse Ştiinţelor Naturale şi implicit pentru crearea de către Samuel von Brukenthal a Societăţii pentru Natură.

Istoria Brukenthalia

Coacăza de munte (Brukenthalia spiculifolia Rchb.), cunoscută și sub numele de Bruckenthalie, este o plantă lemnoasă din familia Ericaceae, întâlnită în regiunea montană până în cea subalpină a Munților Carpații Meridionali și Apuseni.

Planta a fost descrisă prima dată de botanistul englez E. J. Salisbury în anul 1802 sub denumirea acceptată și astăzi Erica spiculifolia Salisb. Câțiva ani mai târziu planta a fost descrisă și de botanistul german Heinrich Gottlieb Ludwig Reichenbach sub sinonimul de Bruckenthalia spiculifolia Reichenbach, în 1831.

Denumirea plantei a fost dată în amintirea fostului guvernator al Transilvaniei, Samuel von Brukenthal (1721 -1803) și este uzitată frecvent de către specialiști.

Cum arată Brukenthalia

Brukenthalia este o plantă scundă, de 100-200 mm, cu tulpini subțiri foarte ramificate și des acoperite cu multe frunze mici, ca niște ace. Cresc câte 3-5 frunze la același nivel. Florile sunt mici, sub formă de clopoțel roz sau roșii și au un parfum dulce plăcut. Acestea sunt aşezate ca spicele la vârful tulpinii. În România crește prin locurile ierboase, deschise, însorite în regiunile inferioare montane, pe solurile sărace spre scheletice. Brukenthalia nu trebuie confundată cu coacăzul negru sau roşu, este încadrată în fitosociologic în Rhododendron- Vaccinion și creşte în Munţii Carpaţi şi Apuseni.

Avrigul, universul botanic al lui Brukenthal

Baronul Samuel von Brukenthal a fost foarte atras de Valea Oltului, acolo unde a creat un adevărt parc dendrologic şi a cultivat câteva dintre legumele aduse în premieră în Transilvania. Palatul de la Avrig şi ceea ce construise în zonă, inclusiv Oranjeria, au ocupat timpul liber al baronului, atunci când nu se ocupa de problemele administrative ale Transilvalniei sau de averea familiei.

„Frumusețea și potențialul Văii Oltului l-au determinat pe Samuel von Brukenthal să înceapă, împreună cu generalul Adolf von Buccow, construirea la Avrig a unei gospodării în care să fie cultivate atât produse locale, cât și altele de import. După moartea generalului, baronul a preluat gospodăria și, colaborând cu țăranii locali, a reușit adaptarea unor culturi la condițiile climatice specifice zonei. Printre acestea se numără cultura cartofului și cultivarea trifoiului pentru îmbunătățirea hranei animalelor. În consemnări din anul 1788 apar introducerea în țară a 95 de soiuri de păr, 40 de soiuri de piersic și 17 soiuri de măr. În grădina de zarzavat erau cultivate diferite legume. Tot în grădina de la Avrig erau cultivate diferite fructe exotice, oranjeria baronului fiind renumită în epocă”, susţin cercetătorii Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu.

A fost foarte preocupat de horticultura, lucru care a atras numai cuvinte de laudă din partea marilor oamenii ai vremii care l-au cunoscut pe Brukenthal.

Theodor von Hermann, omul de încredere al lui Samuel von Brukenthal, un important jurist sas și consilier imperial descrie astfel grădinile baronului: „Toate grădinile se află într-o stare excepțională și sunt înfloritoare … investește foarte mult pentru a aduce tot ce este mai frumos: flori, fructe și legume din toate colțurile lumii …”.

Theodor von Hermann a fost secretar personal al baronului Samuel von Brukenthal și a gestionat probleme administrative complexe, precum corespondența și colecțiile, contribuind direct la inventarierea și organizarea acestora, inclusiv la Palatul Brukenthal din Sibiu și la domeniul de la Avrig.

Grădina uitată de la Sibiu

Christoph Seipp, călător străin care a vizitat Transilvania în secolul al XVIII-lea, a fost impresionat de moșia de la Avrig pe care o descrie astfel:

„….Grădina este frumoasă în comparație cu cele din Transilvania…Când cobori de pe terasa înaltă a castelului din Avrig, întâlnești dovezi ale gustului ales al proprietarului. Specii rare de viță formează bolte umbroase, crângu-rile te atrag cu dealurile lor, un parc prin farmecul său te indeamnă să te adăpostești în el, încât nu ai suficient timp să admiri fructele și plantele cele mai rare adunate din cele mai îndepărtate colțuri din lume (…). S-ar părea că cel care le-a adunat s-a gândit să experimenteze cultivarea lor în Transilvania (…). Toate aceste plante se produc în sere îngrijite …Plantele sunt aranjate pe secțiuni, după originea lor. În felul acesta sunt îngrijite și încălzite în secțiuni, după originea lor”.

Însă pasiunea pentru amenajarea spațiilor verzi a lui Samuel von Brukenthal a fost demonstrată și în grădinile de vară de la Sibiu, aflate pe strada Turnu Roșu (acum Constantin Noica), unde se găseau sere în care erau cultivate flori și fructe exotice. În albumul aniversar „Brukenthal 300. Un om, un muzeu, o istorie”, realizat de Raluca Frîncu şi Raluca Teodorescu, de la Muzeului Naţional Brukenthal, sunt descrise proprietățile guvernatorului, dar și activitățile care aveau loc pe fiecare dintre domenii.

Samuel von Brukenthal a fost interesat și animale, atât de îmbunătățirea raselor autohtone, cât și de importul altora. A adus oi din Spania și bivoli albi din Egipt, spre exemplu. Dar nu toate încercările au fost de succes fiindcă unele animale nu se puteau adapta climei locale.

Intenția baronului a fost ca activitatea desfășurată pe domeniile și în gradinile sale să fie un exemplu pentru conaționali, aceștia să își dorească să-i preia culturile agricole, să exploateze rațional solul.

Festival Baroc

Sibiul sărbătorește la sfârșitul acestei săptămâni, pe 26 iulie, nașterea la 1721 a lui Samuel von Brukenthal. Tribuna s-a alăturat demersului Muzeului Național Brukenthal

(MNB) de sărbătorire a celor 305 ani printr-un Festival Baroc și de popularizare, cu acest prilej, a tot ceea ce înseamnă Samuel von Brukenthal pentru Sibiu. Contribuția Tribunei la prezentarea cât mai completă a trecutului acestei personalități extraordinare este sprijinită de Serviciul Județean al Arhivelor Naționale. Este o inițiativă care va evoca moștenirea, va prezenta în detaliu omul și va da ocazia unei serii de evenimente culturale speciale.

MNB își propune să transforme aniversarea nașterii baronului Samuel von Brukenthal într-un eveniment cultural anual de referință și să aducă patrimoniul muzeal mai aproape de public nu doar prin expoziții, ci și prin concerte, ateliere și experiențe interactive. Festivalul va prilejui vernisarea a trei expoziții temporare, două concerte de muzică barocă, ghidaje tematice, activități educative și proiecte participative desfășurate la Palatul Brukenthal și la Muzeul de Artă Contemporană.

Cosmin PAL

Vlad IGNAT