Proiecte PNRR de sute de milioane, în pericol la Sibiu. Valentin Ivan: „Suntem în ceață”

Președintele Filialei Județene ACoR Sibiu și primarul comunei Sadu avertizează că zeci de proiecte finanțate prin PNRR riscă să fie suspendate, cu efecte majore asupra comunităților și economiei locale. 437 de milioane de lei, în aer la nivelul județului Sibiu.

În județul Sibiu, peste jumătate dintre proiectele contractate prin PNRR au un grad de execuție sub 30% și riscă să fie pierdute. Este vorba despre 67 de proiecte (32 rural, 35 urban) dintr-un total de 128, în valoare de 451 milioane lei, dintre care în luna iulie s-au făcut plăți de doar 13,5 milioane lei, potrivit datelor furnizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Primarii acuză lipsa de claritate privind modul în care se stabilește gradul de maturitate al proiectelor. „Suntem în ceață. În primul rând, nu știm exact cum se determină cei 30%. Cum se determină indicatorul de maturitate, că e 30, 70 sau 80%. Nu știm”, subliniază Ivan.

Această incertitudine creează blocaje și pune sub semnul întrebării angajamentele deja semnate de autoritățile locale. „În urmă cu o lună de zile, toate primăriile au făcut o situație și o declarație de angajament pe care au înaintat-o la Prefectură, cum că finalizăm proiectele până la data de 31 iulie 2027. Să înțeleg că aia nu mai este valabilă și trebuie să reluăm acum procedura?” se întreabă Valentin Ivan, președintele ACoR Sibiu.

Supracontractarea, responsabilitatea statului

Problema principală invocată de guvernanți este supracontractarea – autoritățile publice locale au semnat mai multe contracte decât fondurile disponibile. „Autoritățile de management, ministerele de linie pe implementare, dacă au văzut că s-au epuizat sumele care erau locate, nu puteau să spună că nu mai putem să încheiem contracte. Dacă statul și-a asumat să încheie contracte, chiar și pe supracontractare, trebuie să găsească soluția de continuitate”, atrage atenția Ivan.

Efectul direct se resimte și asupra antreprenorilor, care nu mai au siguranța plăților. „Problema cea mai mare este că această incertitudine se reflectă implicit în sarcina antreprenorilor, că nu mai au siguranța că ei vor continua lucrările și își primesc banii”, subliniază președintele ACoR Sibiu.

Presiunea bugetară din 2026 și standardele de cost

Potrivit lui Ivan, anul 2026 va fi mult mai dificil decât 2025, din cauza volumului uriaș de deconturi ce trebuie făcute din bugetul de stat pentru PNRR. Situația este complicată și de standardele de cost subevaluate la proiectele de eficiență energetică:

„La PNRR, în special pe cele cu eficiență energetică, standardul de cost a fost la jumătatea prețului pieței. Vă dau un exemplu: aceeași lucrare, pe aceleași condiții de certificat verde, pe fondurile de la AFIR era 1.200 euro, în timp ce la PNRR e de 480 euro pe metru pătrat construit.”

Această discrepanță obligă autoritățile locale să caute cofinanțare, de multe ori prin credite, însă plafonul de îndatorare publică este deja depășit.

Riscuri directe pentru comunități și educație

Suspendarea proiectelor are efecte dramatice la nivel local, mai ales asupra unităților de învățământ. „Eliberarea unei școli, ca să intri cu ea pe eficiență energetică și pe reparație capitală, presupune costuri, indiferent că apelezi la soluția de construcție modulară temporară sau reloci spațiu în altă clădire. Procesul de învățământ nu se desfășoară în condiții firești”, mai arată Ivan.

La Sadu, o grădiniță începută acum cinci ani nu este încă finalizată. „CNI pentru mine este cel mai elocvent exemplu de ce se poate întâmpla cu o investiție suspendată. La Sadu avem o grădiniță pe care am început-o de 5 ani de zile și anul ăsta s-a lucrat 20 de zile lucrătoare. Și mai avem 30 de zile lucrătoare ca să o finalizăm și nimeni nu este pe șantier de 3 luni de zile. Proiectul este coordonat de CNI. Și noi suntem neputincioși, ne uităm la o grădiniță care ar fi putut să înceapă procesul de învățământ la timp, în septembrie. În schimb, amânăm intrarea în grădința nouă încă un an de zile. Acesta este cel mai elocvent exemplu. Un alt exemplu de șantier abandonat CNI e stadionul de la Șelimbăr”, explică Ivan.

Reducerea de personal, între săraci și bogați

Pe lângă problemele legate de finanțarea PNRR, primarii se confruntă și cu perspectiva reducerii cu 20% a personalului din administrația locală. Ivan respinge această măsură:

„Sunt un vehement contestatar a măsurii de tăiere liniară. Sinusoidala este cheia succesului. (…) Este exclus ca indicatorul de referință să fie recensământul din 2021. Din punctul meu de vedere este și neconstituțional, pentru că nu reflectă datele reale. La nivelul comunelor – 2.862 de comune, cu 87,3% din teritoriul României – sunt 59.000 de angajați, cu primar și viceprimar. A fost o reducere de personal de 10%, anul trecut.”

El avertizează că reducerile vor crea inechități între comune și orașe și vor afecta capacitatea administrației de a funcționa. „Există comune cu 20.000 de locuitori care au 40% din personalul aferent orașelor cu jumătate din populație. Ceea ce nu este corect. Cel mai corect criteriu de alocare a numărului de personal este raportarea la nivelul populației din evidența populației, nu de la recensământ. Mai mult, majoritatea dintre cele 40000 de posturi din administrația publică locală despre care se spune că vor fi acum eliberate, cu acest pachet de reforme, nici nu sunt ocupate.”

„Mai nou, guvernanții au anunțat că vor face două grile de salarizare temporare, până la implementarea legii salarizării unice care este jalon din PNRR. Din punctul nostru de vedere principiul autofinanțării nu are ce căuta în cadrul dezbaterii, pentru că nu există autoritate publică în lume care să aibă toată sursa de finanțare pentru funcționare. Ăsta este rolul statului, ca din toate veniturile cumulate din economie să aducă echilibru pentru dezvoltare. Acum vin și spun că fac un grilă pentru săraci și una pentru bogați? Împărțim populația între săraci și bogați? Adică comunele care nu au bani să se autosusțină, le băgăm și mai mult în sărăcie?”, conchide Valentin Ivan.

Articol publicat în ediția print din 28 august 2025 în suplimentul Tribuna Financiară