Primul Război Mondial (1914-1919?), ASTRA militară și cultul eroilor neamului! Dezbateri de idei și prezentări de carte, la sărbătoarea cotidianului TRIBUNA (3)

Vineri, 12 aprilie, în contextul aniversării 140 de ani de la apariţia primului număr al cotidianului, la Centrul Cultural Tribuna au fost lansate două lucrări: «Din jurnalul unui gazetar bătrân (2022). Vocația noastră de măscărici și cabotini» – prezentată de prof. univ. dr. Ilie Moise și lucrarea „Românii din Țara Făgărașului participanți la Primul Război Mondial” – autori: prof. univ. dr. Vasile Tabără și dr. Radu Tabără.

Despre cartea „Românii din Țara Făgărașului participanți la Primul Război Mondial” a prezentat o amplă alocuțiune col. (rt) prof. univ. dr. Mircea Cosma – președintele Secțiunii Militare ASTRA, domnia sa fiind cel care a semnat și prefața lucrării. Precizăm, că lucrarea a fost lansată cu mult succes – în 16 aprilie a.c. – și la Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, în impunătoarea cetate a Făgărașului, în prezența unui auditoriu numeros și foarte receptiv, ținând să asiste primarul municipiului Făgăraș – Gheorghe Sucaciu, primarul orașului Victoria – Bertea Camelia Elena și foarte mulți reprezentanți (preoți, directori școli, etc) ai comunităților locale din întreg ținutul. Menționănd că la Făgăraș, alături de prof. univ. dr. Mircea Cosma, lucrarea a fost prezentată și de consilierul cultural al Mitropoliei Ardealului – dr. Emanuel-Pavel Tăvală și prof. univ dr. Eugen Străuțiu, prezentăm câteva informații despre contextul elaborării și editării acestei lucrări, reproducând selectiv din prefață: «Reperele metodologice stabilite și explicate de cei doi autori, prof. univ. dr. Vasile Tabără și dr. Radu Tabără, după care au fost folosite informațiile necesare întocmirii tabelelor, situațiilor și prezentării diferitelor date biografice ale locuitorilor localităților făgărășene, exemplifică și clarifică modul în care au fost culese, prelucrate și finalizate surselor documentare utilizate, realizând, astfel, deschiderea necesară înțelegerii de către cititori a semnificațiilor rubricilor, a numerelor și cifrelor înscrise în acestea. Informațiile identificate pentru realizarea acestei lucrări își păstrează autenticitatea și caracterul realist având în vedere opțiunea adoptată de autori de a folosi mai multe surse bibliografice ca documente de lucru. Studiul s-a bazat, în principal, pe datele și informațiile identificate la Arhivele Naționale, Serviciul Județean Sibiu. De aici, autorii au folosit tablourile întocmite, de fiecare localitate, în baza unei inițiative a Asociațiunii ASTRA. Inițial, Asociațiunea a aprobat în Adunarea Generală din 29 august 1920, elaborarea unui proiect al modului de întocmire a documentului necesar trecerii datelor de către fiecare localitate, realizarea acestuia fiind încredințată președintelui secției istorice a ASTRA, Teodor Păcățian. Ulterior, conducerea ASTREI, în iunie 1921, a aprobat ca finalizarea planului acestui proiect să se realizeze în anul 1922, ceea ce s-a și întâmplat.

În acest fel, din nou, Asociațiunea și-a asumat cu înaltă responsabilitate realizarea unei laborioase și necesare documentații, prin care să aducă la lumină noi dovezi autentice și argumente revelatoare ale modului prin care românii din Transilvania, implicit Țara Făgărașului, au înscris prin jertfa și sângele vărsat, noi și importante pagini în cartea de aur a istoriei naționale a poporului român. De fapt, această inițiativă nu este una singulară pentru Asociațiune, întrucât aceasta, din 1861, când a fost înființată, și până în prezent și-a propus ca scop fundamental educarea și emanciparea națională și socială a poporului român prin cultură. Pentru realizarea acestui deziderat, o direcție esențială a strategiei adoptate a constituit-o punerea în valoare și îmbogățirea constantă a simbolurilor naționale, între care cultul pentru eroii neamului devine un obiectiv prioritar. Sunt de remarcat, de asemenea, eforturile Asociațiunii de a iniția și participa la realizarea unor troițe, monumente sau alte simboluri comemorative, care împreună cu editarea unor scrieri reprezentative și organizarea de aniversări sau comemorări ale unor evenimente sau personalități emblematice pentru națiunea română, au redat și redau epopeea luptei pentru independență și emancipare socială a românilor, menținând permanent aprinsă flacăra conștiinței naționale.

Odată cu înființarea Secțiunii Militare ASTRA, în anul 2015, preocuparea astriștilor militari a fost lărgită și diversificată cu noi prezențe în mediul educațional, social și cultural, civil și militar, mai ales la nivelul municipiului Sibiu. Dintre realizările membrilor secțiunii, amintim editarea lucrării Albumul de aur al Sibiului, realizat într-o ediție trilingvă – română, engleză și germană -, care a fost tipărită la Editura Asociațiunii ASTRA Sibiu, în anul 2016. Conținutul lucrării a fost construit pe baza identificării informațiilor necesare din anumite surse documentare, dar mai ales pe investigarea datelor aflate în biserici, cimitire sau pe monumente și troițe. O asemenea opțiune o au și autorii acestei lucrări când lărgesc aria cercetărilor contribuției românilor din zona geografică aleasă, atât prin studierea personală a datelor înscrise pe monumentele ridicate în cinstea eroilor și de pe crucile mormintelor din cimitirele localităților investigate, cât și prin prelucrarea unor interviuri purtate cu locuitori ai acestora.

Astfel, elaborarea acestei lucrări, inițiativă lăudabilă și binevenită a autorilor, se înscrie într-unul dintre răspunsurile documentate asupra modului în care generațiile de azi, cât și cele viitoare, pot cunoaște faptele deosebite ale înaintașilor noștri, pentru ca sacrificiile acestora să-și poată primi răsplata prețuirii și recunoștinței veșnice. Valoarea și consistența științifică a demersului întreprins este susținută și consolidată și prin lărgirea bazei documentare, autorii făcând apel la lucrări reprezentative și monografii ale satelor în care sunt prezentate aspecte specifice cu privire la participarea românilor, locuitori ai acestora, la Primul Război Mondial. (…)».

Pentru toți cititorii Tribunei, se cuvine a menționa că între cele 89 de localități din Țara Făgărașului, se regăsesc și localități din județul Sibiu, pe care le prezentăm în ordine alfabetică: Arpașu de Jos, Arpașu de Sus, Cârța, Cârțișoara Oprea, Cârțișoara Streza, Cârțișoara, Colun, Nou Român, Poienița (Găinari), Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Sărata și Scoreiu. În primul capitol – „Scurt istoric al demersului de înregistrare a contribuției umane și materiale a românilor din Transilvania la Primul Război Mondial”, cei doi autori fac o serie de precizări, din care selectăm: «(…) În munca de documentare am întreprins deplasări în toate localitățile incluse în cartea noastră pentru a ne documenta, a studia și fotografia monumentele eroilor, cimitirele și a purta discuții. Demersul ne-a fost util, întrucât ne-a permis să transcriem mai corect numele din tablouri mai ales în cazurile în care scrisul celor care le-au întocmit în anul 1922 a fost mai greu de înțeles. Cu această ocazie, am putut constata că un număr destul de mare dintre aceste monumente prezintă greșeli din punct de vedere al anilor înscriși pentru a delimita intervalul de desfășurare al Primului Război Mondial, respectiv 1916-1918 (…)

Acest interval ia în calcul perioada în care Regatul României a luat parte la conflict, fără a avea în vedere că majoritatea locuitorilor Țării Făgărașului au luptat din primele zile ale războiului (august 1914), fiind mobilizați în armata austro-ungară, întrucât la momentul respectiv zona făcea parte din Imperiul Austro-Ungar și nu din România. Cu alte cuvinte, în anul 1916, românii din Transilvania luptau deja de doi ani.

Mai menționăm că, deși Primul Război Mondial s-a încheiat în noiembrie 1918, în 1919 o parte a locuitorilor din Țara Făgărașului au fost din nou mobilizați, de această dată în armata română, pentru a lupta împotriva regimului comunist instaurat în Ungaria sub conducerea lui Béla Kun, care nu accepta apartenența Transilvaniei la România (…). A doua dată, 1919, se poate să nu fie aplicabilă la toate localitățile, deoarece este posibil ca în unele localități să nu fi existat persoane mobilizate pentru frontul de la Tisa. De asemenea, războiul româno-ungar a fost o continuare a Primului Război Mondial, nu parte a acestuia. (…) În final, considerăm util să prezentăm și o … delimitare a Țării Făgărașului în accepțiunea acestei lucrări. În acest sens trebuie înțeles că Țara Făgărașului reprezintă în primul rând o noțiune culturală și mai puțin una strict delimitată teritorial. Din acest motiv, în accepțiunea acestui studiu ea este definită prin raportare la „cetatea naturală a Făgărașului”, delimitată la sud de Munții Făgăraș, la est de munții Perșani, la nord de dealurile din dreapta râului Olt și la vest de aliniamentul satelor Porumbacu de Sus și Porumbacu de Jos. Satele aflate la vest de acest aliniament, Avrig, Racovița, Sebeșu de Jos, Sebeșu de Sus și Turnu Roșu (Porcești) nu au fost incluse, întrucât cultural și administrativ au fost mereu distincte. Ele au fost încorporate în teritoriul liber săsesc, cu scaunul la Sibiu, deoarece avea o mare importanță strategică și comercială, el ajuta la stăpânirea trecătorii Oltului. (…)».

Recomandănd această carte tuturor pasionaților de istorie locală, amintim că lucrările „Din Memoriile unui gazetar bătrân (2022). Vocația noastră de măscărici și cabotini” – autor N.I.Dobra, „Românii din Țara Făgărașului participanți la Primul Război Mondial” – autori: prof. univ. dr. Vasile Tabără și dr. Radu Tabără și „Pe urmele inginerului rășinărean Stan Vidrighin” – autor Cosmin Cruciat, se pot achiziționa de la sediul cotidianului Tribuna, str. Coșbuc nr. 38 – Mica Publicitate. (va urma)

Marius HALMAGHI