Pragul de un milion de pasageri: obiectivul major pentru Aeroportul Sibiu, într-un peisaj aeronautic românesc în transformare

Aeroportul Internațional Sibiu (AIS) își consolidează poziția de poartă aeriană a sudului Transilvaniei într-un context național favorabil aviației, dar plin de provocări. Cu o strategie concentrată pe diversificarea veniturilor, atragerea turiștilor străini și dezvoltarea infrastructurii, Marius Gîrdea, directorul AIS, își propune să atingă pragul de un milion de pasageri anual, indicatorul esențial al eficienței economice. În sprijinul acestei viziuni vin și datele și analizele Asociației Aeroporturilor din România (AAR), conduse de David Ciceo, care confirmă că aviația românească se află pe un trend ascendent solid.

Pentru Aeroportul Internațional Sibiu, atingerea pragului de un milion de pasageri pe an este mai mult decât o bornă simbolică – este o condiție a sustenabilității. „Pragul de un milion de pasageri este cel care aduce eficiență economică în operarea unui aeroport”, declară directorul AIS, Marius Gîrdea.

Cu aproximativ 573.000 de pasageri procesați în 2024, aeroportul sibian este pe un trend de creștere, susținut de estimările optimiste ale companiei aeriene Wizz Air și ale președintelui  AAR, David Ciceo. În România, prognoza este că aviația va înregistra o evoluție consistentă: în 2025 se așteaptă peste 27 de milioane de pasageri, în creștere cu 4% față de 2024. În acest peisaj, aeroporturile regionale – inclusiv Sibiu – joacă un rol tot mai important.

Veniturile non-aeronautice, motor de sustenabilitate

AIS pune un accent deosebit pe diversificarea veniturilor, în special cele non-aeronautice: închirierea spațiilor comerciale pentru cafenele, duty-free-uri, rent-a-car sau schimb valutar. „Prevederile codului administrativ stipulează că în contextul în care administrezi domeniul public al statul lui și îl închiriezi cel puțin jumătate din valoarea chiriei este direcționat către proprietar. Iar în situația în care ești subvenționat pentru activitatea pe care o desfășori în procent de 100% merge către proprietar.

În perioada 2002 – 2024, prevederile ne erau incidente pentru că spațiile erau domeniu public al statului. Tot ce generau din perspectiva veniturilor contractele de chirie era transferat către Consiliul Județean Sibiu. Ulterior, după ce s-a făcut proiectul de dezvoltare – cele două corpuri de clădiri noi care au rezultat prin extinderea vechiului terminal – au intrat în proprietatea Aeroportului Internațional Sibiu. Pentru spațiile comerciale din aceste două corpuri de clădire, veniturile generate de contractele de închiriere a spațiilor sunt venituri care rămân în totalitate aeroportului, iar cele care sunt generate de spațiile închiriate din vechiul terminal vor fi în continuare transferate către Consiliul Județean Sibiu”, explică directorul Gîrdea.

Această evoluție reflectă o tendință generală în România, unde conform lui Ciceo, facilitățile Schengen au dus la creșterea timpului petrecut de pasageri în magazinele aeroporturilor, ceea ce se traduce într-un impuls al veniturilor non-aeronautice.

Turismul se face cu avionul, nu pe autostradă

Extinderea infrastructurii rutiere, prin autostrăzile Sibiu–Brașov și Sibiu–Pitești, este văzută de directorul AIS ca o oportunitate, nu ca o amenințare: „pentru pasageri ar trebui să fie un lucru pozitiv. Odată cu creșterea accesibilității mai multor aeroporturi din zona de domiciliu a pasagerilor înseamnă că aceștia vor avea acces la mai multe oferte. Noi avem pasageri care vin dinspre Vâlcea. Pentru pasagerul respectiv clar București e prima opțiune, pentru că e aeroportul cu cele mai multe destinații, după care, bineînțeles, ar fi Sibiu, pentru că va fi conectat cu autostrada. Distanța de aeroport va deveni un factor decizional rezidual. Nu doar elementul distanță trebuie luat în calcul. Important va fi să existe conexiunea, să existe o frecvență suficient de apropiată de nevoia de călătorie a clientului și prețul. Miza dezvoltării traficului aerian constă creșterea gradului de satisfacție a clientului. Conectivitatea, frecvența zborurilor și prețul vor conta mai mult decât distanța până la aeroport”, conchide Marius Gîrdea.

De asemenea, deschiderea Aeroportului Brașov nu a dus la o scădere a traficului la Sibiu – din contră, gradul de ocupare al aeronavelor a crescut. Poziționarea strategică a AIS îl recomandă drept hub regional pentru județele învecinate: Alba, Vâlcea, Hunedoara, Gorj, Argeș.

Această realitate este susținută de datele Asociației Aeroporturilor din România, care arată că aeroporturile regionale au avut cele mai bune ritmuri de creștere în perioada post-pandemie, în timp ce huburi europene mari precum Frankfurt încă nu și-au revenit complet. „Pe plan european, au recuperat mai bine aeroporturile mici. Sunt aeroporturi foarte mari care încă n-au recuperat nivelul din 2019, cum e Frankfurt și altele. De asemenea, aeroporturile din Germania, din Franța au mari probleme să recupereze traficul intern și datorită taxelor impuse în Germania. În Franța, după cum ați văzut, au protestat și foarte multe companii aeriene. Acolo observăm o scădere a traficului intern foarte puternică”, apreciază David Ciceo.

David Ciceo, președinte Asociația Aeroporturilor din România

Pasageri români și turiști străini: echilibrul necesar

În prezent, 70% dintre pasagerii pe rute externe din Sibiu sunt români, iar doar 30% sunt străini. Dintre aceștia, mulți nu vin în scop turistic, ci pentru afaceri, ceea ce se vede și din media redusă de ședere – puțin peste două nopți, conform datelor INS. „Pentru o dezvoltare sănătoasă și sustenabilă, avem nevoie să atragem turiști străini care să stea cel puțin 3 zile în zonă”, subliniază Gîrdea. Festivalurile și evenimentele culturale, în plin sezon primăvară-toamnă, oferă un context favorabil, însă e nevoie de promovare turistică integrată, colaborare cu autoritățile locale și identificarea unor noi segmente de pasageri.

În acest sens, David Ciceo atrage atenția asupra unei probleme sistemice: subfinanțarea promovării turistice externe. „Sunt țări care se promovează mult mai eficient decât România”, remarcă acesta. Traficul de pasageri înregistrat spre piețele de interes pentru promovarea destinației România de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului indică valori ridicate din Italia (4,84 milioane), Marea Britanie (3,7 milioane) și Germania (2,43 milioane).

Capacitatea aeriană și comportamentul consumatorului

Un aspect deosebit de important pentru industria aeronautică este capacitatea limitată a companiilor aeriene, afectate de criza motoarelor Pratt & Whitney și întârzierile la livrarea de aeronave. „Aceste probleme au făcut ca unele companii să amâne intrarea pe anumite aeroporturi din România”, spune Ciceo.

În ciuda acestui context, gradul de încărcare al aeronavelor crește, iar comportamentul pasagerilor reflectă o sensibilitate crescută la preț. De exemplu, multe familii aleg zboruri cu escală prin Istanbul pentru a economisi sute de euro, chiar și dacă există curse directe. Acest fenomen arată importanța unei oferte tarifare competitive și a parteneriatelor cu operatori flexibili.

Sibiu ca punct de intrare turistic în regiune

Gîrdea subliniază că Aeroportul Sibiu poate deveni poarta de intrare în sudul Transilvaniei, în special pentru turiștii care vor să descopere județele limitrofe. „Trebuie să convingem un alt tip de pasageri – cei care nu zboară în mod obișnuit. Turiștii străini pot fi cheia dezvoltării pe termen lung”, afirmă acesta.

Această viziune este aliniată cu datele furnizate de Asociația Aeroporturilor, care arată că România este încă sub media europeană a călătoriilor aeriene raportate la populație, ceea ce indică un potențial de creștere semnificativ.

Orizontul 2040: România, 57 de milioane de pasageri?

Pe termen lung, scenariul realist propus de Asociația Aeroporturilor din România prevede că țara ar putea ajunge la 57 de milioane de pasageri anual până în 2040. Pentru a atinge acest obiectiv ambițios, va fi nevoie de investiții masive nu doar în aeroporturi, ci și în ROMATSA, sistemul de control al traficului aerian, și în infrastructura de acces.

Articol publicat în ediția print din 7 august 2025 în suplimentul Tribuna Financiară