Poliţia Română: Atenţie la ţepele de la „ANAF”

În ultima perioadă, la nivel național, au fost înregistrate cauze în care persoane necunoscute se folosesc în mod abuziv de identitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), precum și a unor instituții bancare, pentru a induce în eroare cetățenii și reprezentanții mediului de afaceri, comunică Poliţia Română. Acest mod de operare este în ascensiune, iar numărul persoanelor care cad victime acestor înșelăciuni este în creștere. Autorii își perfecționează permanent metodele utilizate, exploatând încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în sistemul bancar, precum și lipsa de informare cu privire la noile tipuri de fraude informatice.
Țintele principale sunt administratorii societăților comerciale, persoanele împuternicite să gestioneze conturile bancare ale firmelor, dar și contribuabilii persoane fizice.
Frauda este construită astfel încât să creeze impresia unei situații oficiale și urgente, determinând victima să acționeze rapid, fără a verifica autenticitatea informațiilor primite.
Totul începe cu un apel telefonic prin care victima este contactată de o persoană care se prezintă drept inspector A.N.A.F, sub diverse pretexte, aceasta informează contribuabilul că are de primit o rambursare de T.V.A., are un sold disponibil în evidențele fiscale, i se va restitui o sumă de bani achitată în plus sau că există o diferență favorabilă contribuabilului ce urmează să fie virată în conturile societății.
Pentru a conferi credibilitate discuției, autorii solicită informații aparent neimportante, precum banca la care societatea are conturile deschise, datele persoanei responsabile cu administrarea conturilor sau numărul de telefon al persoanei împuternicite.
În unele situații, victimele primesc și e-mailuri care imită identitatea vizuală a ANAF și care conțin informații aparent oficiale referitoare la presupusa rambursare.
La scurt timp după apelul inițial, victima este contactată de o altă persoană care pretinde că reprezintă banca la care sunt deschise conturile. Aceasta susține că trebuie efectuate anumite proceduri pentru validarea rambursării anunțate anterior.
În cadrul acestei etape, victimei i se solicită:

* accesarea unui link transmis prin e-mail, SMS sau rețele sociale;

* autentificarea în aplicația de internet banking;

* introducerea unor date personale sau financiare;

* autorizarea unor operațiuni bancare sub pretextul verificării contului.

Pentru a crește gradul de încredere, autorii folosesc un limbaj profesional și oferă explicații tehnice aparent legitime, susținând că operațiunile sunt necesare pentru procesarea rambursării.
Transferul fondurilor într-un ‘cont colector’ reprezintă etapa critică a fraudei. Victimei i se comunică faptul că, pentru efectuarea rambursării, este necesar ca fondurile existente în conturile firmei să fie transferate temporar într-un așa-numit ‘cont colector’, urmând ca ulterior să fie restituite împreună cu suma reprezentând rambursarea fiscală. În realitate, contul respectiv este controlat de către autori.
Odată ce transferurile sunt efectuate și autorizate de victimă, fondurile sunt direcționate rapid către alte conturi, fiind dificil de recuperat ulterior.
În numeroase situații, linkurile transmise redirecționează către pagini web frauduloase care imită platforme bancare sau instituții publice.