Oraș sănătos și nu prea: aer curat vara, toxic iarna. De ce „respiră” Sibiul mai greu când vine frigul

Deși Sibiul este frecvent asociat cu imaginea unui oraș aerisit, „de la munte”, cu trafic auto mai redus și cu o calitate a vieții peste media națională, datele inregistrate de stațiile independente de monitorizare a calității aerului din oraș contrazic această imagine idilică și indică o problemă gravă de sănătate publică.

Cu toate astea, într-un oraș care se promovează ca destinație turistică și culturală de top, poluarea atmosferică rămâne – cel puțin pentru autorități – un subiect marginal. Reprezentanții Agenției pentru Mediu Sibiu, contactați de reporterii Tribuna, susțin că aerul pe care îl respirăm este unul de foarte bună calitate. Iar depășirile normelor în vigoare sunt o excepție, și în niciun caz o normalitate. Potrivit datelor Agenției, în 2025, au fost înregistrate doar 17 astfel de depășiri ale valorilor legale.

Pe de altă parte, Tiberiu Mitrea, fondatorul proiectului Aerliber.ro, o inițiativă independentă care colectează și publică constant date despre calitatea aerului din Sibiu cu ajutorul unei rețele de senzori amplasați în oraș, spune că există o ciclicitate sezonieră a calității aerului, care poate varia de la „foarte bună” vara, la „deteriorată” în zilele de iarnă.

„Avem o rețea de senzori care monitorizează în timp real particulele în suspensie PM1, PM2,5 și PM10, precum și temperatura, presiunea și umiditatea, cu actualizare la fiecare secundă, spre deosebire de măsurătorile orare ale autorităților. Conform datelor colectate, odată cu primele zile de toamnă în care temperaturile scad sub cinci grade și până primăvara, calitatea aerului din Sibiu se deteriorează semnificativ. Această creștere a concentrației de particule poate fi corelată cu utilizarea sobelor atât în halele industriale, cât și de către populația generală. Per ansamblu, calitatea aerului în această perioadă este moderată spre deteriorată. Există depășiri punctuale ale valorilor maxime admise pentru particulele PM1, PM2,5 și PM10, în special pe timpul nopții și cu precădere în cartierele mărginașe, precum Turnișor și Gușterița”, a declarat acesta pentru Tribuna.

Nici geografia nu ne ajută…

Tiberiu Mitrea arată că Sibiul cumulează o serie de factori complecși, care pot face ca aerul pe care îl respirăm să fie periculos uneori, cu precădere în sezonul rece. Diferența majoră dintre calitatea aerului din timpul verii și cea din sezonul rece nu are o singură cauză. „Este rezultatul unui cumul de factori care se potențează reciproc. În primul rând, încălzirea pe bază de ardere a combustibililor solizi are un rol esențial. Sibiul are multe gospodării și hale care folosesc sobe sau centrale individuale. Nu toți ard combustibili solizi precum lemnul sau peleții. Din datele observate de rețeaua aerliber.ro și din sesizările frecvente ale locuitorilor, reiese că se ard și materiale precum deșeuri, plastic, textile, mobilier vechi, materiale de construcții sau chiar haine.

Arderea acestor materiale produce cantități foarte mari de particule fine PM2,5 și PM10. Acestea sunt mult mai periculoase decât cele rezultate din arderea lemnului uscat, și astfel se explică valorile extrem de ridicate observate seara și noaptea, în sezonul rece”.

În al doilea rând, condițiile meteorologice specifice sezonului rece amplifică puternic efectul acestor emisii. În lunile de iarnă, sunt frecvente inversiunile termice. Aerul rece, mai greu, rămâne blocat la nivelul solului, iar deasupra lui se formează un strat de aer mai cald care acționează ca un „capac”. „În aceste condiții, poluanții emiși de la nivelul solului nu se mai pot dispersa în atmosferă, ci se acumulează deasupra orașului, ducând la creșteri rapide și persistente ale concentrațiilor de PM2,5 și PM10. La aceasta se adaugă amplasarea geografică a Sibiului, într-o zonă de depresiune, înconjurată parțial de relief mai înalt. Această poziționare favorizează stagnarea maselor de aer, mai ales în nopțile calme, fără vânt. Astfel, poluarea produsă local rămâne <captivă> deasupra orașului, în loc să fie dispersată. De aceea, chiar dacă traficul auto rămâne relativ constant pe tot parcursul anului, valorile poluării sunt semnificativ mai mici vara”, arată expertul contactat de Tribuna.

Agenția pentru Mediu Sibiu nu vede o problemă

În replică, reprezentanții Agenției pentru Mediu din Sibiu spun că aerul din Sibiu este unul de bună calitate, iar problemele sunt unele izolate, care nu ar trebui să alarmeze locuitorii orașului. Potrivit acestora, metodologia folosită de platformele independente este una nerelevantă științific, iar senzorii montați în oraș pot fi foarte ușor păcăliți.

„Rezultatele date de senzorii folosiți de platformele independente nu pot fi luate în calcul de către noi. Acești senzori nu sunt omologați, iar noi folosim alte standarde decât ei. Analizoarele pe care le avem noi costă peste 100.000 de euro, în timp ce un astfel de senzor costă doar 60 de euro. Aceștia pot fi <păcăliți> foarte ușor de alți factori externi, precum umiditate, ceață sau presiune atmosferică. Și astfel ajung la valorile acelea alarmante, de pe platformele independente. Eu nici nu-mi dau seama cum un senzor poate da un rezultat relevant”, ne-a declarat reprezentantul Agenției de Mediu Sibiu însărcinat cu monitorizarea calității aerului.

Mașinile, sursa principală de poluare atmosferică

Întrebată de reporterii Tribuna care este principala sursă de poluare a aerului din Sibiu și cum se pot explica diferențele de calitate a aerului dintre perioada de vară și cea rece, indicate de platformele independente, reprezentanta Agenției pentru Mediu spune că traficul auto este principalul factor poluant din oraș, iar arderile deșeurilor sunt cazuri suficient de izolate încât să nu afecteze calitatea aerului.

„Noi monitorizăm calitatea arului în Sibiu cu ajutorul a două stații, plus una moblă, pe care o folosim în cazurile de incendii sau în alte situații extreme. Într-adevăr, uneori, în perioada rece, pulberile (n. Red. PM1, PM2,5 și PM10) trec peste media admisă, însă acestea sunt cazuri izolate. Iar acestea sunt cauzate în cea mai mare parte de traficul auto specific acestei perioade, nu neapărat de arderile ilegale de deșeuri. Cum pot acei senzori să înregistreze la 4 dimineața valori peste medie, în condițiile în care nu există trafic la acele ore? E doar ceața, care păcălește senzorii. Anul acesta, până acum, conform măsurătorilor noastre oficiale, am avut în Sibiu doar 17 depășiri ale normelor impuse prin lege. Asta în condițiile în care legislația europeană ne permite să avem 50 de astfel de depășiri pe an”, a mai declarat aceasta pentru Tribuna.

Potrivit datelor publice, numărul mașinilor care tranzitează orașul este în creștere semnificativă. Multe dintre ele sunt mașini mai vechi de zece ani. Conform statisticilor oficiale, în 2024, în județul Sibiu au fost înmatriculate 10.998 autoturisme, dintre care 9.263 erau autoturisme second-hand. În același an, au fost radiate doar 2.674 autoturisme.

Principalii agenți poluanți ai aerului

PM2,5 Particulele în suspensie fine au un diametru mai mic de 2,5 micrometri și pot intra în plămâni şi în sânge, provocând probleme de sănătate grave. Aceste particule au cel mai grav impact este asupra plămânilor şi a inimii. Expunerea poate duce la tuse sau dificultate respiratorie, astm agravat şi dezvoltarea bolilor respiratorii cronice.

PM 10 – Particulele în suspensie sunt particule de poluanţi inhalabile cu un diametru mai mic de zece micrometri. Expunerea poate provoca iritaţii ale ochilor şi gâtului, tuse sau dificultate respiratorie şi astm agravat. Expunerea frecventă şi excesivă poate duce la probleme serioase de sănătate.

NO2 – Inhalarea unor nivele ridicate de dioxid de azot măreşte riscul problemelor respiratorii. Tusea şi dificultatea respiratorie sunt simptome comune şi o expunere mai îndelungată poate cauza probleme mai serioase de sănătate.

O3 – Ozonul la nivelul solului poate agrava bolile respiratorii existente şi poate conduce la iritarea gâtului, dureri de cap şi dureri în piept.