Ai plecat din Rășinari

Și ai plâns cu lacrimi mari,

După Șteaza și Vălari.

Ai luat cartea în serios

Ș-ai ieșit victorios.

La Sibiu și la Brașov

Ai studiat serios,

Ai scris versuri pentru țară și viața noastră amară.

La Budapesta și Berlin,

Pentru neam și pentru țară,

România să apară.

Ziua sfântă a libertății

Ți-a marcat tot restul vieții.

Cu Oltul te-ai înfrățit

Și blestemul l-ai rostit:

“Slăvite fărmituri a vremii,

De mult v-am îngropat văleatul…

Neputincios pari și tu astăzi

Te-a-ncins cu lanțuri împăratul.

Ca unda ta strivită, gemeam și noi, tovarășii tăi buni,

Dar de ne-om prăpădi cu toții

Tu, Oltule, să ne răzbuni!

Să verși păgân potop de apă,

Pe șesul holdelor de aur;

Să piară glia care poartă Înstrăinatul nost’ tezaur;

Țărâna trupurilor noastre

S-o scurmi de unde ne-ngropară și să-ți aduni apele toate

Să ne mutăm în altă țară!”

Ai fost prooroc al soartei noastre Ș

i te-ai jertfit pentru țară și acuma noi mai suntem

Cu cinci milioane pe afară.

Dar tu ne-ai spus atunci

Când ai scris Ideea Națională

Că soarta noastră de acasă

Ne va întări a noastră țară.

Maica Domnului Slăvită,

Ne mai ocrotește iară și sfânta libertate-a noastră

Pornește iar în primavară.

Rășinari, 31 martie 2023

Emil MĂIEREANU