O pagină din istoria învățământului românesc interbelic

După Primul Război Mondial, ca urmare  a însemnatelor schimbări înregistrate de  viața social-economică și politică a țării, în atenția corpului didactic român au stat chestiuni dintre cele mai importante de ordin profesional și material. Soluționarea dezideratelor mari ale școlii și slujitorilor acesteia consta în unificare tuturor forțelor didactice, învățători, institutori, profesori. Ne referim în cele ce urmează la un aspect al istoriei tensionate din anii interbelici, un congres  al dascălilor desfășurat în orașul de pe malurile Cibinului.

În urmă cu aproape un secol (anii trec extrem de rapid!), într-o zi de joi 4 aprilie 1929, începea în orașul nostru cel de-al 10-lea Congres al „Asociației profesorilor secundari”. Publicația bucureșteană „Epoca” anunța încă de la sfârșitul lunii martie cu privire la un viitor congres, detaliind și programul acestuia (anul I, 1929, nr. 47 din 30 martie, p.2).

Sosirea delegaților de pe arealul întregii țări este consemnată de presa timpului: miercuri 3 aprilie, la ora 10 a.m., la gara din Sibiu, debarcă primul grup de profesori în frunte cu Constantin G. Ionescu, președintele pe țară al Asociației profesorilor secundari, întâmpinați de omologii lor localnici. În Sala de recepție a gării, profesorul I.Popa reprezentantul organizatorilor ține un discurs de întâmpinare. Acestuia i se mulțumește de către noii veniți „pentru frumoasele cuvinte și călduroasa primire”. De la gară, oaspeții sunt conduși spre locurile de cazare („Universul”, anul 47, 1929, nr. 79 din 7 aprilie, p. 3). În organizarea și pe cheltuiala Primăriei sibiene, seara, la Hotelul Bulevard, a fost organizată o „masă de cunoaștere”, prilej de apropiere, de revedere și/sau de noi cunoștințe. S-a toastat pentru conducătorul Statului, Măria Sa Regele Mihai, pentru profesori, pentru prosperitatea țării.

Joia, a doua zi dimineață la orele 9, corpul didactic al profesorilor și profesoarelor participante se alătură autorităților civile și militare la serviciul divin săvârșit în Catedrala mitropolitană din Sibiu. Slujba a fost oficiată de arhiereul Vasile Stan din Rășinari secondat de o mare asistență de preoți-profesori. La sfârșitul slujbei, printr-o cuvântare înălțătoare, acesta subliniază strânsa legătura dintre biserică și școală, o adevărată comunitate de idealuri.

 De la catedrală participanții congresiști, după aprecierea unei publicații locale în număr de peste 300, s-au îndreptat spre Prefectură unde, în Sala festivă aranjată special, aveau să se deruleze toate activitățile cuprinse în program („Cuvântul Poporului”, anul 11, 1929, nr.15 din 6 aprilie, p. 2)

Primul care deschide seria intervențiilor, este  profesorul I. Popa, președintele secției Sibiu, cel care a dat citire unei interesante comunicări privitoare la rolul  îndeplinit de „Asociația profesorilor secundari din România”  în viața culturală a țării: „…asociația profesorilor secundari din orașul Sibiu, reînnodându-și căldurosul și sincerul salut de întâmpinare dorește Asociației generale a profesorilor secundari din România  o viață nouă lansând chemarea de a închega rândurile profesorimii și a cuprinde întreaga  viață școlară și profesională sub drapelul ei”. În finalul cuvântării salută prezența tuturor participanților și urează mult  succes lucrărilor acestuia.

În luarea de cuvânt I.P.S. Mitropolitul Nicolae Bălan, cu verva de distins orator, cu însuflețirea sinceră pentru toate problemele de cultură națională sublinia rolul major  avut de învățământul secundar în propășirea și bunăstarea neamului românesc. Cuvintele de binecuvântare a lucrărilor adunării generale și îndemnul la o bună înțelegere în deplină unitate încheie mult așteptata intervenție  a înaltului prelat.

În numele armatei, generalul de brigadă Ștefan Orescovici urează profesorilor „biruință deplină în lupta pentru lumină” („Viitorul”, București, anul  21, 1929, nr. 6344 din 7 aprilie, p. 4. Ștefan Orescovici, ofițer de artilerie, comandant al mai multor structuri militare, ultima cunoscută de noi, Corpul 6 Armată teritorial. Informație din: Adrian Stroe, Marin Ghinoiu, Din elita artileriei, București, 2012, p. 238).

Vicepreședintele  Asociațiunii, dr. Gheorghe Preda accentuează în luarea sa de cuvânt existența evidentă și fructuoasă de legături statuate între ASTRA sibiană și „Asociația profesorilor” în acest diversificat proces de culturalizare al maselor de transilvăneni. Preda considera că acest parteneriat trebuie perpetuat și diversificat pentru „binele țării și al neamului”.  Astristul considera, pe bună dreptate, că evenimentul în  derulare  constituie o etapă spre scopul final – ridicarea culturală și materială a întregii populații, de la orașe, cât și, mai ales, din mediul rural. Urarea cordială din finalul discursului întărește convingerea de succes a acestei conlucrări.

Dumitru Bratu, inspectorul șef al învățământului din regiunea IV, abordează în discursul său personalitatea lui Andrei Bârseanu,  militant consecvent pentru înfăptuirea Asociației profesorilor secundari, cel care a fost primul director regional român din Sibiu. Conferențiarul exprimă doleanța ca „duhul acestui mare dascăl” să călăuzească munca și strădaniile tuturor profesorilor. 

Preotul, profesor universitar dr. Grigorie Cristescu (1895-1961), craiovean  de baștină, cu două licențe (în Teologie la București și Litere la Iași), doctor în științe, fost cadru didactic la Academia Teologică Andreiană din Sibiu (1924-1929), titular al cursurilor de  Omiletică și Catihetică,  abordează un subiect captivant pentru auditoriul prezent: legătura dintre  religie și știință.

Nicolae Iordan (participant la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918), președintele Asociației învățătorilor, aduce congresiștilor un salut sincer, călduros în numele învățământului primar.

Primarul Sibiului  dr. Wilhelm Goritz aduce în numele municipiului urări de „Bun venit!” tuturor participanților, neomițând să  amintească sprijinul material primit de marele dascăl avrigean Gheorghe Lazăr, din partea baronului Samuel von Brukenthal. Totodată acesta își exprimă speranța ca „… școala secundară să desăvârșească legăturile de prietenie dintre români și sași”.

În numele județului Sibiu, în absența prefectului, a luat parte la acest eveniment subprefectul I.Schopp.

Celor care au onorat adunarea profesorilor, atât prin prezența lor fizică cât și prin cuvântările pline de „îndemnurile și urările de bine și progres”, le sunt aduse mulțumiri din partea gazdelor, formulate într-un ton  cald, elocvent.  

 După epuizarea acestei prime părți a întrunirii se trece la programul stabilit de comitetul central. Raul Teodorescu, secretarul general al Asociației dă citire unei documentate  Dări de seamă, o analiză lucidă cu privire la activitatea comitetului central și al Asociației în ultima perioadă de timp. De un real interes s-au bucurat secvențele în care se amintește de Congresul internațional al profesorilor, desfășurat cu un an înainte la București ( 20 iulie 1928) și a ecoului înregistrat de acesta în afara granițelor statului român. Adăugiri, comentări și propuneri au venit din partea reprezentanților din Oradea  și Cluj, apoi, prin votul exprimat se aprobă actul.

Raportul asupra gestiunii financiare este prezentat de I. Florian, iar adunarea aprobă bilanțul și acordă cuvenita descărcare.

Se trece, prin vot, la constituirea viitoarelor comisii de lucru: pentru redactarea noului Statut se desemnează o comisie din care fac parte, printre alții, V. Haneș, R. Teodorescu Popovici,  G. Constantinescu, V. Candrea, N. Ionescu, T. Popovici, Popa A. Iliuț și Șerban V. Dobrescu.

În Comisia de salarizare sunt desemnați M. Popovici, M. Filip, Silaghi Teodorescu, Diaconu, Anghel, Zaharescu ș.a.

În Comisia pentru candidații la comitetului central au fost aleși: M. Popovici, d-na Heliade Românul, V. Haneș, N. Ionescu, N. Regman, T. Popovici, A. Popa, A. Mavrodin ș.a.

Se dă citire telegramei primite din partea istoricului Nicolae Iorga: ”Colegilor care pregătesc în școli cu osteneala fiecărei zile viața morală a țării de mâine unită prin aceeași cultură, de la masa mea de lucru trimit urări de spor în bună înțelegere” („Dimineața”, anul XXV, 1929, din 9 aprilie, p. 3).  Se lecturează și telegrama primită din partea Înaltei Regențe: „ Înalta Regență a binevoit a mă însărcina să vă transmit viile sale mulțumiri pentru sentimentele de credință și devotament ce ați exprimat Tronului și Regenței cu prilejul adunării dvs. generale, precum și urările ce face pentru izbânda deplină a operei dv. culturală națională” . Urări de succes și spor la muncă transmite și Iuliu Maniu („Universul”, anul 47, 1929, nr. 84 din 13 aprilie, p. 2).

Adunarea a votat apoi următoarea Moțiune: „Profesorii secundari, întruniți în adunarea generală la Sibiu, în zilele de 4 și 5 aprilie, între alte discuțiuni ce privesc interesele școlii, au hotărât să prezinte guvernului un memoriu asupra stării materiale precare, culminând prin scoaterea acestui corp de sub protecțiunea legii financiare, relativ la retribuțiunea funcționarilor publici”.

Prima parte a zilei este încheiată de lecturarea unui interesant studiu despre poezia populară românească („Neamul Românesc”, anul 24, 2929, nr. 75 din 7 aprilie, p. 2) intitulat Influențele românești asupra folclorului poeziei populare ungurești, autor I.U.Soricu, la acea vreme profesor la Colegiul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu („Cuvântul Poporului”, anul XI, 1929, nr.15 din 6 aprilie, p.3).

 După amiaza zilei a fost rezervată unui pelerinaj la Avrig și Rășinari, unde profesorii s-au închinat cu smerenie la mormintele lui Gheorghe Lazăr și Andrei Șaguna.

De reținut  faptul că seria acestor congrese a fost deschisă, tot la Sibiu, în urmă cu un deceniu.

                                                                                      Lucian GIURA