Articol
Piaţa Huet s-a format pe traseul primei incinte fortificate a Sibiului care datează de la sfârşitul secolului al XII-lea. Prima biserică, Sfânta Maria, pe atunci încă bazilică romanică, construită pe platoul unde avea să ia ființă Orașul de Sus, situat la cca. 20 m deasupra nivelului luncii râului Cibin, a fost înconjurată cu primul inel de fortificație (1191-1224) ce înconjura actuala Piață Huet.
Turnul Preoților a fost construit în sec. al XII-lea în faţa străzii Mitropoliei de azi şi demolat în iulie 1898.
În locul lui, în sec. al XX-lea, a fost construită clădirea amplasată în Sud-Vestul pieţii.
Turnul făcea parte din prima centură de ziduri. Construit iniţial ca Turn de apărare şi Poartă, după ce zidurile exterioare s-au extins, în el locuiau o parte din preoţii care aparțineau de Praepositura Sf. Ladislaus.
În anul 1415 a fost menţionată existenţa capelei cimiteriale cu hramul Sfântului Iacob, dreptul de patronat fiind concesionat de către papă unuia din vicejuzii Sibiului, pe nume Jacob.
În imediata apropiere a capelei se afla Turnul Preoţilor precum și casa lui Thomas Gulden.
În 1470 acesta o donează oraşului drept sediu al primăriei. A fost sediul primăriei până în 1549 când oraşul vinde clădirea lui Gallus Lutsch şi cumpără casa lui Markus Pempflinger pentru noul sediu (actualul muzeu de istorie). Toate clădirile din Piața Huet sunt declarate monumente istorice.
În faţa bisericii şi a portalului de Nord se aflau trei stejari bătrâni care au fost tăiaţi în jurul anului 1830.
În Piața Huet, în afară de Catedrala Evanghelică C.A. Sf. Maria (Evangelische Stadtpfarrkirche A.B.), mai sunt amplasate următoarele clădiri importante: Turnul Scărilor/ Turnul Sag/ Sagthor (sec. al XII-lea), Casa Calfelor (sec. XII-XIV), Consiliul Districtual al Bisericii Evanghelice C.A. (Casa Capitlului), Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”, Pasajul Cizmarilor iar la nr. 17 fragmente ale Capelei gotice „Sfântul Ștefan”.
În fața Catedralei se află și statuia lui Georg Daniel Teutsch, episcop, istoric și om politic. (va urma)
ing. Ioan Dejugan