Nenorocirea și reclădirea speranței – cazul Păstrăvăriei Laita

În cadrul acestui material vom prezenta „experiența” prin care a trecut Păstrăvăria Laita, una dintre cele mai mari unități de producție cu acest profil din județul Sibiu, începând cu luna februarie a anului 2023, de la apariția focarului de septicemie hemoragică virală și până în prezent.

Pentru documentarea în vederea realizării materialului, ne-am deplasat la păstrăvăria alimentată cu apă din râul Laita (afluent al râului Bâlea, ce izvorăște la 2.000 de metri altitudine, în Masivul Făgăraș), situată la mică distanță de Cârțișoara. Aici am întâlnit-o pe Alina Malanga, cea care, de aproape opt ani, este responsabila păstrăvăriei.

Imediat ce am parcurs etapele „protocolare”, de prezentare, șefa păstrăvăriei a ținut să mă avertizeze că, în ciuda faptului că-i place să discute cu oamenii, să socializeze, nu îi place deloc să vorbească despre epidemie și acel episod.

Confirmarea bolii la pești = nenorocire

„A fost unul dintre cele mai urâte momente ale vieții mele, traumatizant de-a dreptul și care m-a marcat greu și încă mă mai marchează. Am plâns și am suferit enorm în zilele în care s-a lichidat tot efectivul piscicol din fermă, după fiecare utilaj ce ieșea pe poarta păstrăvăriei cu cupa plină de pești, ce urmau să fie îngropați „de vii”.

Toată nenorocirea a început atunci când am fost înștiințați că rezultatul analizei efectuate în urma unei suspiciuni de boală la unii dintre peștii din fermă a ieșit pozitiv. În foarte scurt timp am conștientizat că decizia ce va fi luată va fi una extrem de dură, se va concretiza prin uciderea tuturor peștilor, izolarea păstrăvăriei… Septicemia hemoragică virală la pești e o boală gravă, contagioasă,ce duce la mortalitate ridicată în cazul animalelor, chiar dacă nu se transmite la om. Atunci am simțit cum îmi fuge pământul de sub picioare. Aproape că s-a dus de râpă activitatea mea de până la acel moment, în acest loc, s-a năruit munca depusă și toate demersurile întreprinse pentru a putea „ține steagul sus”. A urmat un an și jumătate în care au fost parcurse toate etapele prevăzute de norme și legislație, astfel încât să ne putem relua activitatea”, ne-a declarat responsabilul Păstrăvăriei Laita.

Așadar, peștii au fost eutanasiați (aproximativ 180.000 exemplare, conform datelor făcute publice încă de la momentul respectiv), s-a golit apa din toate bazinele, a fost perioadă de vid sanitar (repaus), dezinfectare cu soluții specifice, probe de sanitație, teste, reintroducerea unui lot de păstrăvi, verificări, analize etc. O multitudine de demersuri pentru ca, în vara anului trecut, Păstrăvăria Laita să revină pe piață, cu pește viu, sănătos, crescut în apă de munte, numai bun de stăpânit foamea și pofta gurmanzilor.

„Clienții ne-au simțit lipsa…”

În tot acest timp de pauză, oamenii, în mod deosebit sibienii, care consumă carne sau produse din carne de păstrăv, au simțit lipsa celor de la Laita.

Chiar dacă vestea nenorocirii ce s-a abătut peste Păstrăvăria Laita a fost rapid răspândită (deh, știrile rele circulă repede!), telefoanele acestei locații nu au încetat să sune, de cele mai multe ori clienții apelând pentru a afla când se va reveni pe piață, oamenii necunoscând, cel mai probabil, toate etapele ce trebuie parcurse pentru eventuala revenire sau rezolvare a unei situații de criză, cum a fost aceasta.

„Pe lângă marfa vândută la sediul păstrăvăriei, eram prezenți la Piața Transilvania, piața din Mediaș și piața din Făgăraș, unde clienții ne așteptau și ne mărturiseau constant că preferă să cumpere de la noi pentru că marfa aceasta este altceva, carnea are un gust diferit, mult mai bun. Și asta se întâmplă pentru că la noi păstrăvii cresc lent, beneficiază de hrană bazată pe cereale, soia și ulei de pește, fără hormoni și alți stimulatori, iar apa care vine direct de la munte, are o calitate deosebită, e oxigenată”, ne-a spus Alina Malanga.  

Pași spre revenire

La o jumătate de an de când a revenit pe piață, ferma de păstrăvi de la Laita face pași spre normalitate: se încearcă creșterea și valorificarea cât mai eficientă a producției și o administrare a locației care să se alinieze condițiilor actuale. Puietul adus la păstrăvărie provine din unități similare situate în țară, ce aparțin Regiei Autonome ROMSILVA, este certificat și toate tranșele au analizele specifice efectuate. Aici începe procesul de creștere, astfel încât acesta să devină optim pentru consum și de la exemplare de câteva grame și câțiva centimetri lungime, păstrăvii ajung, în câteva luni, la o greutate ce depășește în multe cazuri, o jumătate de kilogram/exemplar.

Se cresc păstrăvi din specia curcubeu, care se adaptează și trăiesc foarte bine în această zonă.

Păstrăvăria Laita funcționează în cadrul Ocolului Silvic Avrig al Direcției Silvice Sibiu. Este, probabil, cea mai mare unitate de acest fel din județul Sibiu și una dintre cele mai vechi și mari din întreaga țară. A fost înființată în 1974 și în prezent are un număr de 32 de bazine (din care, 12 sunt acum populate cu pești) și trei toplițe (bazine de pământ).

Acum păstrăvul de la Laita se vinde în Piața Transilvania și în piața din Făgăraș, dar și direct, la păstrăvărie, pe lângă clienții persoane fizice, care achiziționează pește pentru consum propriu, între cumpărătorii importanți fiind și câteva pensiuni sau cabane Zona Turistică Valea Avrigului, dar și alte păstrăvării ale Romsilva, care cumpără, de asemenea, cantități mai mari de pește. În viitorul apropiat se dorește reluarea vânzării și în piața din Mediaș. Bineînțeles că există și alte posibilități de extindere a strategiei sau rețelei de distribuție, de dezvoltare, dar toate aceste acțiuni trebuie să corespundă viziunii și demersurilor celor ce conduc structura care are în subordine această locație.