Între scriitorii români contemporani, Fănuş Neagu (1932-2011) ocupă un loc în "prezidiul" favoriţilor mei. l-am citit cărţile cu pixul în mână şi am notat multe dintre expresiile lui. Iată câteva: "Cu zâmbetul mortului în colţul gurii; Trei saci de oboseală şi plictis; Cu nasul pe cădelniţă şi cu dumicatu-n gât; Moară de măcinat făina orbilor; Fotbalişti care se dopează cu nitroglicerină şi praf de scărpinat; Ne-am apucat să semănăm străzile cu chiştoace şi aşteptăm să crească grâu. Frumoasă iniţiativă şi demnă de laudă". Când sunt supărat pe mine şi pe lume, iau o carte de-a lui "nea Fane" (aşa mi-a ordonat să-i spun), citesc şi uit de toate necazurile. * Andrei Pleşu mai are şi dreptate câte odată: "Avem teoria omului potrivit la locul potrivit, dar, practic, aşezăm la locul potrivit omul care ne trebuie. Oricum, meritul este ultimul dintre criterii". * Cu siguranţă că social-democraţii de azi nu au auzit de Gheorghe Ene Filipescu (1884-1952), până la 16 ani analfabet, ajuns unul dintre cei mai importanţi producători de pantofi de lux din Bucureşti. Militant social-democrat autentic (pe care comuniştii l-au… ajutat să moară la puşcăria din Tg.Ocna). Ajuns patron, le citea muncitorilor din fabrica lui din Platon! Un gazetar mai şugubăţ scria că "Gheata lucrată de Filipescu dă inteligenţă piciorului". * O breaking news din 1924: "Guvernul a dat 3 milioane lei cu care să se cumpere muşamale pentru factori poştali, aşa ca să nu mai plouă corespondenţa". Poştăriţa "mea", Ana Gusan, o rodeană ageră, vine "întocmai şi la timp" pe orice vreme, deşi Poşta Română a ajuns umbra celei care a fost pe vremea comuniştilor. * În cei cinci ani cât am fost student la Cluj, am avut permanent abonament la teatru şi la operă, la matineu, fireşte, nu la premiere şi spectacole de gală, dar am văzut cam tot repertoriul clasic. Ce se prezintă acum, în Sibiu, publicului, mi se pare o parodie, un kitsch, vorba lui "nea Fane": nişte saci de oboseală şi plictis pe post de festival internaţional.* Charles de Secondat, baron de Montesquieu, avea o teorie conform căreia oamenii din zonele tropicale sunt predispuşi la lene, lipsiţi de sete de cunoaştere şi, ca atare, sunt săraci. Mai mult, aceştia sunt predispuşi să accepte să fie conduşi de tirani. S-ar putea să aibă dreptate, deşi noi românii, nu locuim într-o zonă tropicală! * Am un amic cam de aceeaşi vârstă, care mereu îmi scoate ochii cu sărăcia din magazine şi cozile de pe vremea lui Ceauşescu. Încerc să-l dumiresc că sistemul capitalist a înlocuit cozile de la magazinele alimentare cu cele de la benzinării, de la vămi, de la spitale, de la plecări şi veniri în ţară, de la paşapoarte etc. Se vorbeşte de sărăcie, de corupţie, de mită, de abuzuri în timpul lui Ceauşescu, dar care-i deosebirea faţă de sărăcia, corupţia, mita, abuzurile de acum? * Dorel Dumitru Chiriţescu scrie un eseu despre obiceiul românilor de a face mese de pomenire a morţilor şi încheie cu umor: "La noi în sat, preotul copilăriei mele era un gurmand şi ţârcovnicul său era un alcoolic". Nu ne spu­ne care sat, dar putem bănui că-i vorba de Regat.