A fi sau a nu fi: aceasta e întrebarea când vorbim despre două mori aflate în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, piese de patrimoniu ce se regăsesc pe bancnota de 200 de lei. Întrebarea pe care și-au pus-o mulți dintre cei ce au trecut pragul celui mai mare muzeu de acest fel din țară își găsește răspuns în povestea săptămânală pe care o putem citi pe pagina de socializare a președintei CJ Sibiu, Daniela Cîmpean. Iată poveste morilor de pe bancnota de 200 de lei, așa cum e ea în realitate:

„Pe aleile răcoroase din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, o moară veche de peste 150 de ani reușește să încingă spiritele vizitatorilor. Cu o bancnotă de 200 de lei în mână, oamenii se întreabă dacă moara din Poieni, județul Bihor, este cea reprezentată pe spatele bancnotei lansate la 1 decembrie 2006 de Banca Națională a României.

Asta deși, nu departe, se află casa din Vlădești, cea pe care BNR a inclus-o pe bancnota de 10 lei.

Cum era de așteptat, răspunsul se află la specialiștii muzeului sibian. Lucian Robu este directorul Muzeului în aer liber din cadrul Complexului Național Muzeal „Astra” și este decis să tranșeze dilema vizitatorilor, venind cu lămuriri: „În fapt, este vorba despre două mori: cea din Poieni, județul Bihor, și cea din Rogojelu, județul Cluj. Așadar, este o combinație de patrimoniu tehnic, cunoscut fiind faptul că graficienii preiau elemente distincte, pe care mai apoi  le combină”.

Așa se face că în reprezentarea de pe bancnota de 200 de lei există elemente provenind de la două mori, ambele aflate în Muzeul Astra.

„Clădirea morii din Poieni este realizată din bârne de stejar, îmbinate în „cheotori”, adică tăieturi sub forma cozii de rândunică. La acest tip de îmbinare nu se folosesc cuie de lemn, iar clădirea este ușor elastică în caz de cutremur sau mici alunecări de teren. De asemenea, roata are ca ax un trunchi din stejar cu patru muchii, iar obada, colacii și cupele sunt tăiate tot din stejar. Apoi, clădirea este acoperită cu șindrilă din lemn de brad. Toate aceste detalii sunt aidoma celor de pe bancnotă”.

Totuși, apare și o diferență evidentă: „Alimentarea morii din Poieni se face printr-un jgheab amplasat în partea inferioară, or, pe bancnotă, jgheabul este amplasat deasupra. Acest lucru ne trimite la moara din Rogojelu, pe care o avem amplasată vizavi de cea din Poieni, și care are exact același tip de jgheab”.

Ambele mori sunt construite în secolul al XIX-lea și fac parte din colecția mulinologică a Muzeului Astra. „Este una dintre cele mai importante colecții la nivel mondial, o spun fără falsă modestie. Avem mori dobrogene de vânt, mori hidraulice din Transilvania, Banat și Crișana, mori plutitoare de pe Olt și Someș, mori „de mână” – de tip „râșniță” sau mori cu ciutură întâlnite în majoritatea zonelor din România. Sper ca atunci când avem suficientă apă pe jgheaburi, să arătăm publicului cum se măcinau odinioară boabele de porumb și se obținea mălai bun și curat, ca pe vremea bunicilor”.

Aversul bancnotei de 200 de lei este dedicat poetului Lucian Blaga, născut în Lancrăm, lângă Sebeș, iar versurile sale din „Autoportret” și „9 mai 1895” (care îi este și data nașterii) sunt redate pe paginile unei cărți deschise, reproduse în miniatură.

Bancnota are 12 elemente de siguranță, unul dintre ele fiind amplasat chiar pe peretele morii de apă, fiind vorba despre o imagine latentă a inițialelor „BNR”, care devine lizibilă atunci când este privită razant.

Dacă specialiștii de la @Muzeul Astra au reușit, sau nu, să tranșeze diferendul morii de pe bancnota de 200 de lei,  veți afla la prima vizită în cel mai mare muzeu etnografic din Europa, întins pe 100 de hectare.

Acolo, în Pădurea Dumbrava, printre sutele de case ce formează o „mică Românie”, veți afla însă un lucru cert: județul Sibiu are oameni și locuri de poveste!”