Foto: Răzvan NEGRU
Sub motto-ul „Mens agitat molem” (Mintea mișcă materia), Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) traversează una dintre cele mai dinamice perioade din istoria sa recentă, marcată de creștere instituțională, vizibilitate internațională și consolidarea relației cu comunitatea.
Cu aproape 16.000 de studenți, nouă facultăți și o prezență tot mai consistentă în alianțe academice europene, ULBS își afirmă tot mai clar statutul de universitate modernă. Despre direcțiile strategice, provocările și mizele acestui parcurs, dialogăm colocvial cu rectorul instituției, prof. univ. dr. habil. Sorin Radu.
TRIBUNA: Domnule rector, vă aflați la cel de-al doilea mandat în această funcție, timp în care am observat schimbări majore în imaginea și rezultatele universității. Care ar fi momentele-cheie, de reper, care au dat tonul acestor schimbări în cei cinci ani de când vă aflați la conducerea ULBS?
PROF. UNIV. DR. HABIL. SORIN RADU: Am preluat mandatul de rector chiar în momentul în care a început pandemia, deci aș spune că acesta a fost unul dintre momentele care mi-au definit mandatul, prin faptul că am fost forțat (și forțați) să ne adaptăm și să navigăm printr-o situație de criză complet necunoscută. Apoi, un alt eveniment important a fost intrarea Consorțiul UNIVERSITARIA și în Alianța Universitară Europeană FORTHEM, o ascensiune care ne-a propulsat într-un parteneriat de vârf la nivel internațional.
Primul proiect Horizon câștigat, prima listare a universității noastre în rankingurile de prestigiu internațional, precum THE World University Rankings sau QS Universities Rankings, toate acestea au fost borne care ne-au dat încredere și ne-au indicat că ne aflăm în mod evident pe un drum al evoluției instituționale.
Vă aflați la al doilea mandat, răstimp în care relația cu Academia Forțelor Terestre (AFT) și Mitropolia Ardealului a consolidat noi tipuri de identități culturale și spirituale. Care ar fi feedback-ul lor?
Cred că despre acest feedback ar trebui să vorbească mai degrabă reprezentanții celor două instituții prestigioase, dar vă asigur că nu este doar perspectiva noastră când spun că avem o foarte bună colaborare. Mitropolia Ardealului, AFT „Nicolae Bălcescu” și ULBS sunt legate de mulți ani prin parteneriate de colaborare care presupun derularea unor proiecte comune vizibile în comunitate.
Fiindcă ați amintit, însă, despre doi vectori importanți ai comunității sibiene, aș vrea să extind puțin discuția și să vorbesc și despre alte instituții care o definesc.
Anul viitor vom finaliza și inaugura Campusul PRODUAL, un proiect dezvoltat cu susținerea Primăriei Municipiului Sibiu și a unui consorțiu format din reprezentanți ai liceelor cu profil tehnologic și ai companiilor private. Îi mulțumesc în mod special primarului Astrid Fodor pentru deschiderea cu care a susținut acest proiect dedicat educației tinerelor generații. Terenul pe care ridicăm acum construcția campusului, un ansamblu de patru clădiri, a fost pus la dispoziție de Primăria Sibiu. Construcția Campusului integrat pentru învățământul dual va constitui pasul major în consolidarea unei direcții educaționale noi și extrem de importante pentru dezvoltarea orașului și județului Sibiu.
Apoi, privind retrospectiv înspre comunitate, amintesc și proiectele importante în domeniul sustenabilității și al energiei verzi, dezvoltate în parteneriat cu Consiliul Județean Sibiu.
Nu pot să nu pomenesc despre relațiile armonioase care guvernează colaborarea ULBS cu cele două instituții muzeale prestigioase Muzeul Național Brukenthal și Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA”, care joacă un rol major în formarea studenților noștri în domeniul istoriei și patrimoniului cultural.
Revenind la întrebarea dumneavoastră: într-adevăr, avem o relație specială cu AFT, partenerii noștri locali din mediul academic și cei alături de care închidem și deschidem în mod festiv fiecare an universitar. În ceea ce privește relația cu Mitropolia Sibiului, am să spun acum pentru prima dată o informație care va demonstra dimensiunea nivelului de încredere instituțională: ULBS a preluat administrarea sediului Facultății de Teologie, pentru a putea accesa astfel finanțări europene și pentru a investi în această clădire, în beneficiul studenților și al cadrelor didactice. În această perioadă, în care cantina studențească a ULBS este închisă pentru reabilitare, Cantina „Sfântul Stelian” a Arhiepiscopiei Ortodoxe deservește și studenții ULBS, în baza parteneriatului instituțional.
Într-o intervenție publică ați apreciat că ULBS trebuie să depășească statutul de universitate „provincială” prin vizibilitate națională și internațională. Ce parteneriate strategice au fost consolidate?
Este o afirmație veche, însă am convingerea că, prin proiectele implementate, prin rezultatele măsurabile obținute în ultimii ani de cercetători și cadrele didactice, ULBS a depășit cu mult reputația unei universități cu relevanță locală. La nivel european, facem parte dintr-o alianță europeană, alături de alte opt universități de prestigiu din Franța, Italia, Spania, Germania, Norvegia, Finlanda, Letonia, Polonia.
Alianța Forthem pune împreună universități aflate pe diferite poziții în rankingurile internaționale, pentru a putea colabora și pentru a genera proiecte comune, transfer de cunoaștere și bune practici. Prin mobilitățile organizate pentru studenți și cadrele didactice, prin accesul la sisteme multiculturale de învățare, organizare și predare, am reușit să aducem și la Sibiu elemente inovatoare pentru comunitatea noastră.
Apoi, la nivel național, facem parte din Consorțiul Universitaria, o entitate care adună laolaltă zece universități de prestigiu din România și din Republica Moldova. Iar nivelul de reprezentare a ULBS în structuri cheie ale sistemului educațional românesc nu se oprește aici: recent, unul dintre colegii noștri a devenit membru al Consiliului General ARACIS, organismul care are ca misiune evaluarea externă a calității educației în instituțiile de învățământ superior. Prof. Horațiu Rusu se alătură altor colegi care dețin funcții în organisme de reglementare naționale, precum prof. Andrei Terian-Dan (în CCDI și CNFIS), dr. Flavius Solomon, prof. Radu Vancu și prof. Alin Croitoru (în CNCS). Nu este puțin…
Foto: Răzvan NEGRU
Decriptând proaspătul motto universitar, „Mens agitat molem”, lăsați să se înțeleagă că planul dvs. managerial vizează o sustenabilitate pe termen lung, dincolo de mandatul actual. Cum susține comunitatea academică acest proiect, „Future University Horizon”, destinat Sibiului?
Desigur că toate planurile croite acum ar fi bine și ar trebui să aibă relevanță și în viitor. Nu-mi este foarte clar dacă întrebarea dvs. vizează proiectele de cercetare Horizon. Ce vă pot spune este faptul că această linie de finanțare a Uniunii Europene promovează excelența științifică și că ne mândrim cu asemenea granturi câștigate de ULBS, în parteneriat cu universități de prestigiu din Europa.
Spre exemplu, proiectul Elabchrom, condus de profesorul Andrei Terian, proiectul SafeHabitus, condus de conf. dr. Alin Croitoru, proiectul FERBOBO Era Chair, câștigat de prof. Ionela Vlase și prof. Mihaela Herciu, proiectul RIBES, coordonat de prof. Mihaela Antofie, și proiectul RECODE-MLG, al cărui director este prof. Adrian Florea – toate acestea reprezintă exemple de proiecte Horizon care se derulează în prezent în universitatea noastră. Un alt proiect pe care îl amintesc este cel legat de cercetarea eficienței neurofeedback-ului, coordonat de dr. Gabriela Marcu, sau cel despre cercetarea geenomică, coordonat de prof. Horațiu Dura, asta pentru a arăta diversitatea cercetării științifice a comunității noastre academice.
În 2025, ULBS a atras și finanțări printr-un program de cooperare româno-elvețian, în domeniile Medicină, prin dr. Claudiu Matei, și în domeniul Teologiei, prin contribuția pr. prof. Constantin Oancea. Dar, pentru că un rol esențial în strategia de cercetare a universității îl joacă tinerii, mă bucur să menționez și prestigioasa bursă de cercetare pe care tânăra asistentă (devenită, între timp, lector) Daniela Stanciu-Păscărița, din Departamentul de Istorie, Patrimoniu și Teologie Protestantă, a obținut-o din partea New Europe College, sau proiectul în parteneriat cu Republica Moldova, coordonat de prof. univ. dr. Camelia Oprean-Stan. Pentru că tot am amintit de Republica Moldova, menționez încă un parteneriat important cu Universitatea de Stat din Moldova, coordonat de prof. Horațiu Rusu.
Cum gestionează ULBS provocările legate de finanțare și resurse? Într-un context în care universitățile românești se confruntă cu subfinanțare, cum reușiți să mențineți competitivitatea?
Într-adevăr, traversăm o perioadă lipsită de predictibilitate financiară, pe care am reușit, până în acest moment, să o gestionăm, asta și grație unei „guri de oxigen”, un proiect PNRR retrospectiv, pe care l-am câștigat – și anume rambursarea investițiilor facute din venituri proprii în reabilitarea căminele 6 și 7 și a terenurilor de sport de la Facultatea de Științe la nivelul anilor 2021 și 2023.
Măsurile de austeritate au fost implementate de universitate în baza unei hotărâri ale Senatului din iulie 2025. Știu că nu sunt populare aceste măsuri, dar știu la fel de bine că era obligatoriu să le luăm, tocmai pentru a asigura funcționarea sustenabilă a instituției. Mulțumesc și pe această cale comunității universitare care a înțeles să facă aceste sacrificii.
Cum își sprijină universitatea studenții?
Suntem alături de ei. Toate proiectele derulate de universitate vizează standarde calitative ridicate de predare, care ating și componenta echilibrului emoțional și a stării de bine a studenților. Pe de altă parte, am fost primul rector din România care a avut o poziție publică clară față de eroarea tăierii burselor. Investițiile despre care vorbeam – Campusul integrat pentru învățământul dual PRODUAL, reabilitarea Căminului 4, reabilitarea și modernizarea Cantinei studențești, a Căminului Facultății de Teologie, bursele pentru studenții aflați în situații vulnerabile prin programul „Primul student din familie”, bursele din venituri proprii, scutirile, reducerile de taxe și alte forme de ajutor pe care la prevede ULBS în regulamentele sale, lansarea unei aplicații mobile care le este dedicată – toate acestea sunt eforturi pe care le facem în beneficul studenților, în limitele subfinanțării cronice cu care ne confruntăm.
Nu aș vrea însă să închei în acest ton dialogul nostru. Eu cred că universitatea a convins deja că suntem ancorați pe un drum al viitorului european și că avem și știința și capacitatea să facem împreună lucruri cu adevărat de impact pentru educație.
Profit de această intervenție la final de an ca să adresez și aici calde urări și mulțumiri instituțiilor partenere din comunitatea noastră și un sincer „La multi ani”, cu bucurie și lumină, studenților și colegilor care alcătuiesc comunitatea universitară a ULBS. Să avem cu toții un an mai bun!
Scurtă istorie
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu își are rădăcinile în tradiția educațională a orașului, care începe încă din secolul al XIV-lea, când a fost atestată prima școală. În 1786, apare cursul preparandial pentru învățători, iar în 1844 se înființează Academia Săsească de Drept. Aceste momente marchează primele forme de învățământ superior. În 1850, cursul preparandial devine Institut Teologico-Pedagogic de Grad Superior, iar în 1861 se introduce o secție pedagogică cu studii de patru ani. În 1874, ia ființă Seminarul Teologic Andreian, care consolidează tradiția educațională sibiană.
În perioada modernă, în 1969, ia naștere Facultatea de Filologie și Istorie, ca filială a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Apariția unor noi specializări a făcut posibilă înființarea în 1976 a Institutului de Învățământ Superior, ca instituție academică de sine stătătoare, iar pasul spre transformarea în universitate s-a petrecut în martie 1990, când s-a înființat Universitatea din Sibiu. Cinci ani mai târziu avea să primască numele filosofului Lucian Blaga.
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
O persoană cu posibilități intelectuale modeste.