Este o plantă erbacee, anuală, întâlnită la marginea pădurilor, potecilor, printre pietrele de pavaj. Se mai numeşte şi iarba-găinii. Creşte pe orice tip de sol. Tulpina târâtoare, rar ascendentă. Înfloreşte verzui sau roşiatic din mai până în septembrie. Conţine acid salicilic, tanin, rezine, ceruri, grăsimi, zaharuri, mucilagii, vitamina C, urme de uleiuri volatile.

În medicină, se foloseşte la tratarea diareii, hemoragiilor intestinale, ulcerului stomacal, gutei.

Chinezii foloseau această plantă acum 2.000 de ani, pentru tratarea afecţiunilor tractului urinar. Medicul grec Doscorides folosea planta pentru tratarea muşcăturilor de şarpe şi a durerilor menstruale.

Troscoţelul opreşte hemoragiile nazale. Are efect în tratamentul hemoroizilor. Se prepară o infuzie din una-două linguriţe plantă mărunţită la o cană de apă clocotită. Se lasă acoperită 10 minute. Se strecoară. Se beau două-trei ceşti pe zi.

Pentru insuficienţă cardiacă, hipertensiune, edeme, obezitate, gută, uremie şi ca tonic general, se pun una-două linguriţe plantă mărunţită la o cană de apă. Se beau două-trei căni pe zi.

În tuberculoza pulmonară se prepară un decoct sau infuzie. Se beau două căni pe zi. Extern, se foloseşte pentru vindecarea rănilor. Se fac băi cu infuzie din această plantă.

În reumatism şi boli de femei se introduce în apa de baie un săculeţ cu această plantă. Planta se recoltează în perioada mai-septembrie prin smulgere. Se îndepărtează rădăcinile şi se usucă în poduri acoperite cu tablă.