Pentru prima dată, tradiționala Fuga a Lolelor din Agnita a fost prezentată în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), spre încântarea sutelor de spectatori care s-au adunat în Piața Mare pentru a urmări parada zgomotoasă și spectaculoasă.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Breasla Lolelor Agnita și Asociația Großschenker Urzellauf / Fuga Lolelor Cincu, în cadrul proiectului „Fuga lolelor – tradiții nepieritoare”. Astăzi, obiceiul este păstrat viu în Agnita și Cincu, fiecare comunitate conferindu-i nuanțe distincte. Elementul central al acestui ritual este „lola” – un personaj mascat, menit să alunge iarna și spiritele rele. Costumele din cânepă, peticele textile negre, măștile pictate manual, cozile din cânepă, tălăngile și biciurile creează o apariție spectaculoasă și înfricoșătoare, desprinsă parcă dintr-o legendă.

„Nu ne așteptam la asemenea spectacol. Foarte mulți oameni au rămas uimiți, mai ales străinii”, ne-a mărturisit un spectator.

„Noi suntem obișnuiți să fugim iarna. Am mai fost în Sibiu, dar niciodată nu ne-am întâlnit cu un număr atât de mare de spectatori. E destul de greu să prezentăm obiceiul așa cum îl facem acasă, în Agnita, însă oamenii ni s-au părut entuziaști, iar Lolele au fost la fel de entuziasmate. Să participi la FITS nu e ceva obișnuit, a fost o mare onoare pentru noi”, ne-a transmis Radu Curcea, președintele Asociației Breasla Lolelor Agnita.

Au fost prezente 112 lole, în condițiile în care, de obicei, numărul acestora trece de 300 doar în Agnita. Atmosfera a fost una plină de energie, iar participanții s-au simțit bine. Organizatorii cred că publicul va rămâne cu o amintire frumoasă legată de acest moment special.

Despre Lole

În anul 1689, la Agnita, județul Sibiu, este consemnată sărbătoarea cunoscută sub numele de Mummeschanz der Zünfte (Mascarada Breslelor). Membrii breslelor săsești obișnuiau să se costumeze în diverse personaje, considerându-se continuatori ai tradiției Lolelor.

Personajele specifice paradei Lolelor evocă obiceiul tradițional Ladenforttragen – înmânarea simbolică a lăzii de breaslă de la maistrul vechi către cel nou sau către staroste. Acest ritual se desfășura individual în cadrul fiecărei bresle, în ultima duminică din ianuarie sau în prima din februarie. Lolele aveau rolul de a proteja lăzile, simboluri ale autorității și continuității. De-a lungul timpului, însă, obiceiul a cunoscut adaptări și întreruperi, în funcție de contextul istoric și social.

În 1911, pentru prima dată, cele mai importante asociații meșteșugărești (Gewerbeverein), moștenitoare ale fostelor bresle de cizmari, croitori, cojocari și dogari – oficial desființate – s-au reunit într-o singură paradă. Alaiul, format din aproximativ 200 de calfe, a fost condus de liderul celei mai influente bresle: breasla cizmarilor.