La ceas aniversar: Profesorul universitar doctor Pamfil Matei, la 80 de ani

În timp ce sorbeam obişnuita cafea de dimineaţă, îmi arunc ochii pe Calendarul Editurii TechnoMedia, aflat pe perete în faţa mea. Privirea îmi alunecă, vrând, nevrând, peste ultimele zile ale lunii august. Se fixează automat pe data de 30 august. Da ! , ca istoric am o firească tresărire: este ziua  în care, cu mulţi ani înainte , mai "marii Europei", în acea vară a anului 1940, un  an nenorocit pentru ţara noastră, impuneau nefericitul "Diktat" de la Viena, cu prevederi favorabile  pentru  Ungaria  horthistă, dar cu urmări dezas­truoase pentru România.

Se perindă apoi, alte momente, alte evenimente, tangente  la această dată. Fără îndoială, la loc de frunte, detaşându-se de toate celelalte, ziua de 30 august 1942 rămâne încrestată adânc în memoria mea: este ziua în care în  numeroasa  familie a soţilor Ioan şi Sofia Matei, ţărani fruntaşi ai frumoasei  comune  Albac, judeţul Alba, apare un nou membru, cel căruia îi închinăm astăzi omagiile noastre.

În perioada anilor 1948-1955, Pamfil Matei, căci despre dânsul este vorba, parcurge ciclul de învăţământ elementar la şcoala generală din localitatea natală, urmat de cursurile liceale la instituţia cu puternică rezonanţă istorică : Liceul "Horia, Cloşca şi Crişan" din Abrud. Apoi, timp de cinci ani îl găsim  în postura unui student eminent al Facultăţii de Filologie din Cluj, specializarea Limba şi literatura română.

Zona de obârşie, de formare intelectuală, tradiţiile istorice ale moţilor, însemnătatea acţiunilor acestora având în frunte pe cei trei zdrobiţi cu roata la Alba Iulia , dar şi  pe "Craiul Munţilor", a cărui săvârşire din viaţă o comemorăm zilele acestea, dragostea de ţară şi limbă a locuitorilor Munţilor Apuseni, purtători ai unui patriotism nedisimulat, îl obligă şi onorează, în acelaşi timp şi pe tânărul profesor Matei. După o asiduă muncă de cercetare, eşalonată pe parcursul mai multor ani, dobândeşte titlul de doctor în ştiinţe (1986) cu o lucrare dedicată istoricului Asociaţiunii "Astra", sub îndrumarea com­petentă a două somităţi ştiinţifice ale vremii, profesorii universitari Iosif Pervain şi Gavril Scridon.

O analiză atentă a rodnicei activităţi profesionale, ştiinţifice şi de perfecţionare a profesorului Matei ne oferă plăcuta ocazie de a consemna următoarele aspecte: timp de doi ani (1964-1966), angajat în nobila misiune de dascăl, funcţionează ca profesor titular la şcoala generală din comuna Vadul Moţilor dar şi, printr-o fericită coincidenţă, la Liceul "Horia,Cloşca şi Crişan" din Abrud, pe care îl absolvise cu ceva vreme în urmă. În următorii doi ani deţine funcţia de inspector şcolar la Secţia de învăţământ a raionului (din acea vreme) Câmpeni, în paralel cu atribuţiile didactice de la liceele din Câmpeni şi Abrud, dar şi funcţia de vicepreşedinte al "Societăţii de ştiinţe istorice şi filologice", filiala Abrud-Câmpeni.

Începând cu anul 1968, Pamfil Matei "devine" sibian în urma unui concurs câştigat, ocupă postul de profesor titular la Liceul "Gheorghe Lazăr" din municipiul de pe malurile Cibinului. Până în anul 1976, concomitent cu activitatea desfăşurată la liceu, ocupă şi un post de asistent şi apoi de lector universitar asociat al Facultăţii de Filologie-Istorie din Sibiu (1973-1976), perioadă de timp în care prestează ca lector titular la această instituţie integrată  Institutului de Subingineri din Sibiu (o adevăra­tă,ilariantă, "inginerie" a epocii !)

Lovit de criza financiară a ultimilor ani ai sistemului comunist, în condiţiile în care  Ceauşescu dorea cu orice preţ să lichideze datoriile externe ale României, s-a luat măsura de economie totală, în toate domeniile, fapt  care se răsfrânge şi asupra învăţământului sibian: începând  cu anul 1984 nu s-au mai acordat locuri pentru admitere, şi, drept urmare, finanţare pentru învăţământ. Este perioada celor şase ani, începând cu 1986 – lichidarea din mers a promoţiilor de absovenţi – şi până în anul 1992 când Pamfil Matei a funcţionat, prin transfer, ca profesor titular la Liceul Teoretic "Octavian Goga" din Sibiu. Sunt ani în care a deţinut şi fotoliul  de director al acestei instituţii de învăţământ. Perioada activităţii sale didac­tice în învăţământul preuniversitar este mar­cată de obţinerea, pe rând, a Definitivatului şi a Gradului didactic II  cu rezultate excelente. După evenimentele din decembrie 1989, centrul universitar sibian îşi reia activitatea, începând cu anul 1990; în cadrul unor restructurări ale vieţii universitare sibiene, Matei va activa, timp de doi ani, pe postul de conferenţiar universitar asociat al Facultăţii de Litere, Istorie şi Drept. Erau anii de început ai Almei Mater Cibiniensis.

După 1 decembrie 1992, dată la care ocupă prin concurs postul de conferenţiar (deţinut până în anul 2001) se dedică meseriei de dascăl universitar, continuată cu succes în perioada 2001-2008 când ocupă  postul de profesor universitar şi decan al Facultăţii de Filologie şi Istorie. Sunt anii de maximă extindere a  Facultăţii care   număra acum peste 3500 de studenţi înscrişi la toate formele de învăţământ, echivalentul, dacă nu peste, calitativ şi numeric al multor universităţi apărute, puzderie,  după anii '90.

Timp de un deceniu, Pamfil Matei a fost iniţiatorul şi principalul organizator al Coloc­viului Naţional Studenţesc "Lucian Blaga", al Centrului de Limbi Străine al Facultăţii, al  manifestării internaţionale "Confluenţe cultu­rale româno-germane"; director-fondator al Centrului de Cercetări Filologice şi Inter­culturale" al Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu; director-editor al publicaţiei "Caietele Blaga", vol.I-IX (2000-2008). Elocventa carieră didactică universitară  se împleteşte armonic cu cea  de prodecan şi decan al facultăţii de profil şi cea de membru al Senatului ULBS.

În acest context, demn de menţionat din activitatea profesorului Matei este segmentul de timp 1970-1975: instructor cu problemele de artă şi cultură la Comitetul judeţean de partid Sibiu, fără a renunţa la activitatea didactică. Pe lângă colaborarea fructuoasă cu  instituţii profesioniste precum: Muzeul Brukenthal; Filarmonica de Stat, Teatrul de păpuşi, Biblioteca judeţeană "Astra", Filiala Sibiu a Arhivelor Naţionale, Uniunea Artiştilor Plastici, şi nu în ultimul rând, a fost şi aceea cu prestigioasa revistă "Transilvania", la reapariţia căreia, în anul 1972, un substanţial aport, ulterior făcând parte din Colegiul de redacţie.

Timp de cinci ani (1975-1980), Pamfil Matei a fost rector al "Universităţii Cultural-Ştiinţifice" din Sibiu, perioadă în care, alături de Hermann Schmidt, inspector general adjunct al învăţământului sibian, de Ioan Holhoş, director al Bibliotecii "Astra" şi Iuliu Paul, cadru didactic universitar sibian (ulterior întemeietorul şi primul Rector al Universităţii "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia) au iniţiat manifestări culturale şi ştiinţifice de largă audienţă, în special cele subsumate ciclului "Tribuna ideilor", beneficiind de prezenţa unor mari personalităţi româneşti: Mircea Maliţa, Ştefan Milcu, Remus Răduleţ, Eugen Pora, Ştefan Pascu, Ioan Ceterchi, Virgil Vătăşanu, I.I.Rusu, Camil Mureşan, Hadrian Daicoviciu, Ion Vlad, Pompiliu Teodor, Ioan Ursu, Radu Popa, Răzvan Theodorescu, într-o selecţie aleatorie.

Nu trebuie uitat faptul că în perioada anilor 1979-1983, Pamfil Matei a fost director al "Teatrului de Stat din Sibiu", îmbinând fericit activitatea didactică cu cea de preşedinte al Comitetului Municipal de Cultură şi cu cea nouă de director de teatru. Acum, în aceşti ani, au fost puse în scenă piese de teatru de mare valoare, mult apreciate de public: "Răceala" de Marin Sorescu, "Insula" de A.Fugard, "Neînţelegerea" de Albert Camus, " Faust" de J.W.Goethe, piese de D.R.Popescu, T.Williams, Berthold Brecht  şi altele care au adus premii şi distincţii celor două secţii (română şi germană) ale Teatrului sibian. Aprecierea lui Valentin Silvestru  este elocventă atunci când afirma faptul că instituţia sibiană  " este un punct luminos pe harta teatrală a ţării".

 Pamfil Matei a fost (începând cu anul 1992) preşedinte-fondator al Societăţii "Avram Iancu", Filiala Sibiu şi  membru  marcant al ASTREI.

Inspecţiile speciale pentru acordarea gradelor didactice în învăţământul preuni­versitar, membru în Comisii de doctorat, de licenţă, bacalaureat şi admitere, comple­tează activitatea  remarcabilă a profesorului Pamfil Matei.

Cu acest prilej amintim şi  partea de activitate ştiinţifică şi publicistică, mate­rializată în zeci de studii şi articole publicate în reviste de cultură şi în volume ale unor manifestări ştiinţifice. Pamfil Matei este autorul urmă­toarelor volume, bine primite de specialiştii din domeniu: Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) şi rolul ei în cultura naţională (1861-1950); Sibiul şi Marea Unire (în colaborare); Toponimia comunei Jina (în colaborare); Morfosintaxa limbii române contemporane (două ediţii); Probleme de morfosintaxă a limbii române contemporane; Asociaţiunea în lumina documentelor (1861-1950) Noi contribuţii.

Omul personal, specialistul şi activitatea de excepţie ale lui Pamfil Matei au fost apreciate de contemporanii săi, Domnia Sa fiind decorat cu Ordinul "Meritul pentru învăţământ" în grad de Comandor; cu Medalia de argint a Univer­sităţii "Lucian Blaga" din Sibiu; cu Me­dalia Muzeului Civilizaţiei Populare Tradi­ţionale "Astra" precum şi cu numeroase diplome.

Iată o merituoasă activitate profesională, ştiinţifică şi civică ce ne îndreptăţeşte să susţinem, fără teama de a greşi, aprecierea exprimată de filologul şi fostul  rector al ULBS-ului, prof.univ.dr.dr.h.c, Dumitru Ciocoi-Pop la adresa omagiatului nostru: "Unul din cei mai prestigioşi dascăli din întreaga noastră comunitate universitară".

Pamfil Matei a fost şi este un Om cumpănit, hotărât în grai şi în fapte, prietenos când te-ai făcut vrednic să-şi deschidă sufletul înaintea ta, de spirit şi de inimă, mulţi beneficiind de sprijinul necondiţionat al său. Un român, un patriot, un prieten şi un camarad fără pereche.

Acum, la aniversarea celor opt decenii de viaţă îţi doresc, prieten drag, din adâncul inimii, linişte sufletească, satisfacţii şi, nu în ultimul rând, multă, multă sănătate. "La mulţi ani!".

 Dr. Lucian Giura