Prin Programul „România atractivă” se vor finanţa o serie lungă de obiective turistice și culturale, fiind o componentă a PNRR – Programul Naţional de Redresare și Rezilienţă. Lista acestora a fost publicată recent, nefiind încă dezbătută de mass-media naţională sau locală. Practic în baza metodologiei elaborate, un Comitet Interministerial (format din reprezentanţi ai Ministerului Investiţiilor și Proiectelor Europene, Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, Ministerului Culturii și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administraţiei) a evaluat toate obiectivele ce vor fi incluse în cele 12 rute culturale, scopul fiind promovarea, modernizarea/ reabilitarea siturilor turistice cu impact naţional și internaţional, identificate în zonele de destinaţie optimă. Pentru cititorii Tribunei precizăm cele 12 rute: ruta castelelor, ruta curiilor, ruta culelor, traseul gastronomiei tradiţionale, ruta bisericilor fortificate, ruta bisericilor din lemn, ruta mănăstirilor din zona Moldovei, ruta Sfântului Ladislau, traseul castrelor romane, ruta cetăţilor, refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivităţii zonei, ruta satelor cu arhitectură tradiţională. Judeţul Sibiu este prezent cu proiecte în 5 rute din cele 12, astfel: 1.Ruta bisericilor fortificate – 20 de obiective promovate; 11 obiective, în care judeţul Sibiu are admise două obiective: situl rural Biertan și situl rural Valea Viilor; 2.Ruta castelelor – 30 de obiective promovate, 5 castele restaurate; (cu 14 obiective admise) din care jud. Sibiu are două obiective: castelul Thobias din Șeica Mare și castelul Apafi din Dumbrăveni; 3.Traseul gastronomiei tradiţionale românești cu 30 de obiective promovate; 28 de obiective admise, judeţul Sibiu având un singur obiectiv admis, proiectul „Traseul gastronomiei tradiţionale românești în judeţul Sibiu” (în care s-au inclus 36 de localităţi, inclusiv cele 2 municipii și 3 orașe); 4. Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României – 20 de obiective promovate, 5 obiective restaurate, fiind admise 13 obiective, unul din acestea fiind în jud. Sibiu cu biserica evanghelică fostă Sf. Maria din satul Șmig; 5.Ruta satelor cu arhitectură tradiţională – 20 de obiective promovate, 150 de case tradiţionale restaurate din cele 20 de sate cu arhitectură tradiţională. În această rută s-au declarat admise 16 obiective, două fiind din jud. Sibiu: gospodării tradiţionale în Biertan și gospodării tradiţionale în Arpașu de Jos. Aici, se cuvine a se face o menţiune: neincluderea proiectului depus de Consiliul Local și Primăria Valea Viilor, care a făcut o contestaţie, în curs de soluţionare; în contestaţie se motivează importanţa accesării acestor fonduri pentru păstrarea arhitecturii tradiţionale din situl UNESCO Valea Viilor, restaurarea a 8 gospodării fiind esenţială pentru a oferi locuitorilor comunei exemple de bună practică, în domeniul protejării patrimoniului construit. O statistică a proiectelor admise în toate judeţele regiunii 7 Centru, demonstrează că jud. Sibiu se situează pe penultimul loc din regiune, alături de jud. Brașov (cu câte 8 proiecte), pe ultimul loc fiind jud. Mureș (cu 7 proiecte admise); de remarcat primul loc, ocupat de judeţul Alba (cu 18 proiecte), urmând jud. Harghita (13 proiecte) și jud. Covasna (10 proiecte). O primă analiză a accesibilităţii judeţului Sibiu pe cele 12 rute, dezvăluie faptul că pe trei rute, evident nu se puteau depune proiecte: Ruta mănăstirilor din zona Moldovei, Ruta culelor și Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării, Sibiul nefiind situat geografic în Moldova, Oltenia sau Delta Dunării. Pe Ruta castrelor romane, judeţul Sibiu se poate mândri cu multe urme romane (la Micăsasa, Miercurea Sibiului, Ruși, Rusciori, Săcădate, Slimnic, etc), în categoria castrelor romane, fiind evident uitat Castrul roman de marș de la Ocna Sibiului – din Drumul Topârcii (sec. II, p.Chr). Pe Ruta cetăţilor, o prezentare a proiectelor admise este elocventă: jud. Alba: 1.Cetatea Dacică de la Căpâlna – Săsciori; 2.Cetatea Nobiliară Colţești -Rimetea; jud. Brașov: 1. Cetatea Feldioara; 2.Cetatea Brașovului Centrul istoric; jud. Covasna: 1 Cetatea Balvanyos – com. Turia; 2.Cetatea Ika – Cernat; jud. Mureș: 1.Zidul Cetăţii Sighișoara (tronsoanele 12,16 și 22); jud. Harghita: 1.Cetatea Miko. Ne întrebăm retoric: de ce au fost neglijate zidurile fortificaţiilor municipiului Sibiu? Dar cetatea dacică de la Tilișca? Precizăm că ţinutul sibian Ţara Secașelor nu va accesa fonduri prin acest program deși ar fi avut șansa pe Ruta bisericilor de lemn; pe această rută, jud. Alba are 4 biserici admise (din Goiești, Pianu de Sus, Arieșeni, Valea Lupșii), jud. Sibiu putând depune proiecte pentru bisericile de lemn: Sf. Ioan Evanghelistul Apoldu de Jos, Sf Treime Presaca și Sf. Arhangheli Sângătin. Sunt ferm convins că Mărginimea Sibiului nu a uitat de frumoasa biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului-Din Deal, din Poiana Sibiului datată la 1766! În podișul Hârtibaciului mai există biserica de lemn Sf. Apostoli Petru și Pavel din Noiștat (monument istoric sec. XIX). De altfel, nici podișul Hârtibaciului nu va accesa nici un proiect pe fonduri europene nerambursabile din PNRR (prin acest program), deși există un patrimoniu bogat (biserici fortificate și biserici ortodoxe pictate de fraţii Grecu din Săsăuș). Programul european de redresare dorește o Uniune Europeană mai puternică, NextGenerationEU fiind un instrument ce poate și trebuie să contribuie la repararea daunelor economice și sociale provocate de pandemie. De la Bruxelles, se afirmă „Este timpul să trecem la acţiune, …”. Componenta 11. „Turism și cultură” din cadrul PNRR are ca obiectiv sporirea coeziunii sociale, economice și teritoriale și crearea de noi locuri de muncă, de a atrage investiţii ce generează valoare adăugată stimulând dezvoltarea socială și culturală. Prin cele două componente se prevăd investiţii de peste 100 milioane de euro în digitalizarea rutelor, semnalistică, aplicaţii pentru telefon (pentru crearea unei oferte culturale comune) dar și restaurarea, conservarea clădirilor, revitalizarea și crearea de spaţii expoziţionale (inclusiv construcţii noi), amenajarea unor drumuri de acces (parcare, toalete, etc) pentru primirea vizitatorilor; toate aceste investiţii se vor face pentru monumentele selectate pe baza valorii și unicităţii, care sunt parte componentă esenţială a acestor rute. În context, ar trebui felicitaţi reprezentanţii administraţiei judeţene Alba; în timp ce Sibiul gestiona – din 2019 – regiunea gastronomică europeană (nici în prezent nu este publicat un raport final?!), jud. Alba va implementa două proiecte foarte interesante, pe traseul gastronomiei tradiţionale românești: „Potecu Stânelor” (comunele Șugag, Săsciori și Pianu) și „Plăcinte pe lespede din Apuseni-Ţara de Piatră” (comunele Arieșeni, Gârda de Sus, Scărișoara, Albac și Horea). Noi știm că judeţul Sibiu este atractiv, dar obiectivele turistice sunt reabilitate, promovate și accesibile? Sunt convins că sunt în asentimentul multor sibieni, care cred în apelul de la Bruxelles: „Este timpul să trecem la acţiune, …!”