Iulian Popescu: In memoriam

       Discret, aproape fără ca mulţi dintre noi să fi putut afla ceva despre „intenţia” sa, Iulian Popescu – „nea” Iulică pentru numeroşii săi apropiaţi, a plecat să joace rugby în echipa pe care astăzi Bebe Boboc o antrenează în Cer. A lăsat printre noi amintirea unui om a cărei descriere cu greu poate fi îmbrăcată în cuvintele de multe ori prea sărace şi inexpresive pentru a înfăţişa anvergura sufletească a unei fiinţe ce L-a iubit pe Dumnezeu şi a iubit oamenii, a respectat şi apreciat valoarea şi munca altora şi mai ales a avut delicateţea să se ofere pe sine semenilor, fără ca cei mai mulţi să poată înţelege cine a fost bunul samaritean care le-a întins o mână atât de caldă.

       Pentru sibieni, Iulian Popescu a fost meteorologul ce aducea cu regularitate în presă informaţiile despre timpul probabil. Au fost anii în care doar profesionalismul lui, ca şi cel al colegilor, a reprezentat suportul planificării acţiunilor şi activităţilor dependente de starea vremii. Pentru cei care am văzut întotdeauna în imaginea balonului oval purtat la piept o fărâmă de fericire, „nea” Iulică a fost unul dintre veteranii rugbiului sibian, dar înainte de toate a fost un caracter ce i-a stat mereu aproape marelui său prieten, antrenorul  Bebe Boboc, omul care a contribuit la împlinirea pe toate planurile a tuturor celor ce pentru câteva luni sau poate zeci de ani au practicat în oraşul Sibiu jocul de rugby. Demn şi delicat, discret şi atât de eficace, polivalent şi polisportiv, cult- fără a lăsa să i se citească pe chip miile de pagini citite de-a lungul vieţii- şi profund legat de trăirile creştine, serios şi foarte generos, Iulian Popescu a plecat ca să găsească în lumea drepţilor liniştea pe care printre pământeni a găsit-o atât de rar. El a ştiut doar să le-o ofere altora, fără de măsură, cu timp şi fără de timp.

          Imaginea unui sportiv care alerga prin parc in serile calde ale verii o să ne urmărească mereu şi în gândurile noastre vom avea în permanenţă chipul celui care a fost un etern îndrăgostit de rugby, gata oricând să mai privească în compania îngerilor un nou meci al sibienilor, de-acum conduşi de alţi antrenori şi cu alţi spectatori în tribună.

        Dumnezeu să îl ierte şi să îi facă parte, în Lumina Sa, de locul atât de meritat printre cei buni şi drepţi!

                                                 Tiberiu Dumitru Costăchescu

Sibiu, Săptămâna Patimilor 2023