INTERVIU Dr. Gabriela Druțu: „Aproape 90% dintre cancerele bronho-pumonare sunt cauzate de fumat”

Luna mai, luna de conștientizare a efectelor fumatului asupra sănătății plămânilor, campanie derulată de Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, își propune să vină în sprijinul populației cu mesaje de conștientizare a efectelor pe care consumul de tutun le are pentru sănătate. În acest sens, medicii pneumologi din cadrul unității sanitare specializate în tratarea bolilor pulmonare răspund la diverse întrebări pe tema fumatului și a consecințelor dezastruoase pe termen lung pe care le produce asupra sănătății.

Astfel, dr. Gabriela Druțu, medic pneumolog în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, vorbește despre cancerul bronho-pulmonar – la nivel mondial fiind demonstrat că aproape 90% dintre cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat. Nu trebuie ignorat însă nici fumatul pasiv – 20% dintre cancere fiind cauzate de fumatul pasiv.

Cancerul pulmonar se numără printre cele mai frecvente cancere din România, fumatul fiind principalul factor de risc. În general, după câți ani de fumat se constată că apare cel mai frecvent cancerul?

Riscul de a dezvolta un cancer bronho-pulmonar este direct proporțional cu cantitatea de nicotină inhalată, numărul de țigarete fumate pe zi și numărul anilor ca fumător. Afectarea țesutului pulmonar cauzată de fumat este ireversibilă. După renunțarea la fumat, riscul de apariție a cancerului scade, rămânând totuși mai crescut comparativ cu statutul de nefumător. Cât privește vârsta de apariție a cancerului, pot să vă spun că a scăzut tot mai mult, fiind întâlnit cancer bronho-pulmonar și la persoane cu vârste de aproximativ 35 – 40 de ani.

Care sunt simptomele prin care se caracterizează acest tip de cancer?

În acest tip de cancer, tabloul clinic este divers, fiind determinat de formațiunea tumorală primară sau de diseminarea tumorală locală sau la distanță. Principalele manifestări respiratorii sunt: tusea chinuitoare, persistentă , rezistentă la tratament, modificarea calității și cantității sputei, hemoptizia (expectorația cu sânge), dispneea (pacientul respiră greu, senzație de lipsă de aer) , dureri toracice, disfonie, răgușeală, dificultăți de înghițire, inapetență (lipsa poftei de mâncare), pierdere în greutate.

Cum se pune diagnosticul de cancer pulmonar? Ce investigații se efectuează?

Pentru stabilirea diagnosticului de cancer sunt necesare mai multe investigații, precum: investigarea radiologică, radiografie toracică, examen computer tomograf, evaluarea funcției respiratorii cu ajutorul spirometriei, TLCO, examen citologic din spută, analize de sânge, markeri tumorali, investigații endoscopice, bronhoscopia necesară pentru explorarea arborelui bronșic și prelevarea de material morfologic pentru examen histopatologic. Pentru diagnosticul cert de cancer, tipul și stadiul de evoluție, este necesară biopsia tumorală. Dacă pe baza investigațiilor menționate anterior nu avem un diagnostic cert se continuă investigațiile cu proceduri chirurgicale, precum toracoscopia sau mediastinoscopia.

Ce modalități de tratament sunt posibile în prezent și care este rata de supraviețuire în cancerul pulmonar?

Conduita terapeutică presupune colaborarea mai multor specialități, oncologie, pneumologie, chirurgie, în vederea personalizării acesteia, în funcție de tipul histologic și de stadiul evolutiv al bolii. În stadiile incipiente, pacientul beneficiază de tratament curativ cu rată de supraviețuire la 5 ani de peste 50%, iar în stadiile avansate, cu metastaze, tratamentul fiind doar paliativ, rata de supraviețuire la 5 ani fiind redusă sub 5-6%.

 Ce ar presupune realizarea unui screening pentru cancerul pulmonar la pacienții care fumează foarte multe țigări?

Fumătorii sunt pacienți cu risc crescut de a dezvolta un cancer pulmonar. Ghidurile internaționale recomandă screeningul anual la pacienții fără simptome, cu vârste între 50 și 80 de ani, fumători activi sau care au renunțat la fumat în ultimii 15 ani și cu istoric de cel puțin 20 de pachete de țigări fumate pe an. Pentru creșterea ratei de detecție a leziunilor suspecte, la marii fumători, se poate realiza monitorizarea periodică a acestora cu ajutorul computer-tomograf, cu doză redusă de iradiere („ law dose”), asociat cu bronhoscopia.

Cum ar putea fi determinați oamenii să renunțe la consumul de tutun, pentru a preveni îmbolnăvirea de cancer pulmonar?

Renunțarea la tutun este esențială atât pentru prevenirea îmbolnăvirilor de cancer pulmonar, cât și a unei evoluții defavorabile în cazul dezvoltării acestei afecțiuni. Pentru a renunța la fumat este nevoie de voință, de tratament adjuvant (există mai multe soluții farmaceutice antifumat pe piață la momentul actual – medicație, plasturi cu nicotină, gumă de mestecat antifumat, spray-uri antifumat etc.) și, atunci când este cazul, de consiliere și suport psihologic.