Ingredientul secret al murăturilor din Broșteni: apă din singura fântână cu cumpănă din sat

Gospodinele din Broșteni, sat sibian aflat la granița cu județul Alba, își ticsesc cămările cu borcane pline de murături despre care spun că au un gust aparte. Rezistă peste iarnă și sunt un adevărat deliciu pe mesele cu bucate tradiționale. Iar dacă toată lumea pune, de obicei, sare, oțet, boabe de piper, alături de legume, femeile de aici mai au un atu: apa din singura fântână cu cumpănă din sat.

Aflată în apropierea școlii generale, fântâna cu cumpănă are apă rece, cristalină și, mai ales, bună. „Analizele bacteriologice și chimice arată că apa este bună pentru consum. Este una dintre puținele fântâni publice pe care le mai avem în satele comunei noastre.”, spune Niculae Dancu, primarul comunei Păuca, de care ține administrativ și Broșteniul.

Edilul afirmă că fântâna este acolo aproape „dintotdeauna”, asigurând necesarul de apă pentru săteni și animalele din gospodării. Chiar dacă întreaga localitate este racordată la rețeaua de distribuire a apei potabile încă din anul 2016, sătenii preferă apa de fântână atunci când vine vorba de pus legume la conservat.

Maria Popa locuiește în apropierea fântânii cu cumpănă din Broșteni și se numără printre gospodinele care se aprovizionează cu apă direct de la sursă. Am întâlnit-o în timp ce scotea, cu multă ușurință, o găleată cu apă rece: „Este bună pentru pusul verzei la butoi, dar și pentru murăturile la borcan. De aici luăm apă de când lumea”.

Și tot „de când lumea” există fântâni cu cumpănă: primele atestări ale acestui mecanism de scoatere a apei datează din anii 2.000 înainte de Hristos, fiind construit în Mesopotamia antică.

Cumpăna este alcătuită dintr-un cadru pe care este montat un braț din lemn, având la un capăt o contragreutate, iar la celălalt o găleată pentru scos apa.

O cumpănă este bine echilibrată atunci când masa contragreutății este egală cu cea a găleții în care a fost pusă apă până la jumătate din capacitatea sa.

Mihai POP