Îmi spunea un filozof de berărie: "Ştii ce bine mă simt de când nu mă mai preocupă sexul. Eram ahtiat să cunosc fete sau femei, să le cuceresc, să mă străduiesc să le demonstrez (pe viu!) cât de bărbat sunt, să le fac să leşine de plăcere. Treptat m-am mai temperat şi acum privind înapoi, îmi vine să râd de mine, câtă energie şi cât timp am irosit astfel, ca un maidanez, per­ manent flămând şi în căutare de căţele în călduri. Câte alte lucruri importante aş fi putut face dacă n-aş fi pierdut zile şi nopţi în desfrâu. Acum privesc lumea din jur ca la teatru". Ştiam că a fost "crai" în tinereţea lui prelungită, fiindcă într-un oraş ca Sibiul, dacă scapi un pârţ în autobuz, a doua zi ştie toată lumea care te cunoaşte sau ba că te-ai căcat în pantaloni la teatru… "ştirea" circulând cu viteza luminii, fiecare mai adăugând câte ceva, pentru a o face mai picantă (Precum zevzecii de la televiziunile de azi, care, dintr-o anonimă întâmplare care a avut loc dimineaţa într-un sat prăpădit, până la miezul nopţii fac adevărată catastrofă naţională.) L-am ascultat şi i-am replicat cu o vorbă citită pe undeva, fără să-i ştiu autorul: "Infernul femeilor este bătrâneţea, iar al bărbaţilor, impotenţa". A fost de acord cu prima parte a butadei, nu şi cu de-a doua: "Poate că unii bărbaţi rămân obsedaţi de sex şi la 90 de ani, dar nu-i cazul meu. Vorba unei doamne trecute de 70 de ani, cu care discutam liber: "După o anumită vârstă, sexul e pornografie". Şi cred că are dreptate. Femeile frumoase şi mai ales dacă sunt actriţe renumite, ar trebui să moară tinere (relativ), până nu se veştejesc. Dacă vrei să îţi strici ziua, ca­ ută să vezi cum arată Gina Lollobrigida la 95 de ani, diva anilor 50-60, Brigitte Bardot la 87 de ani, Sophia Loren, şi ea la 87 de ani, Raquel Welch la 81 de ani şi-ar mai fi…" L-am asigurat că doresc să revăd filme cu ele în floarea vârstei şi aşa să le păstrez în memoria afectivă, tot aşa cum m-am ferit s-o revăd pe prima mea mare dragoste din liceu, acum, după 60 de ani, iar norocul m-a ajutat, fiindcă, deşi trăieşte (şi) în Sibiu, nu ne-am întâlnit niciodată.
… Ajuns acasă, am căutat părerile unor oameni mai înţelepti decât noi şi iată ce spun ei despre bătrâneţe: "Vârsta nu înseamnă cât de bătrân eşti, ci cât de bătrân te simţi" (Gabriel Garcia Marquez); Devenim bătrâni prin părăsirea idealurilor noastre (Samuel Ulman); În tinereţe, zilele sunt scurte şi anii lungi, la bătrâneţe, anii sunt scurţi şi zilele lungi (N.I. Panin); Orice om îşi doreşte să trăiască mult, dar nici unul nu vrea să îmbătrânească (J. Swift); Într-o zi vei fi îndeajuns de bătrân pentru a reîncepe să citeşti basme (C.S. Lewis); Nimeni nu este atât de bătrân încât să nu creadă că poate trăi încă un an (Cicero); Viaţa este o piesă de teatru destul de bună, cu cel de-al treilea act scris execrabil (Truman Capote)".
Mai sunt, dar mă opresc aici, fiindcă, oricum, nu mă ajută cu nimic.