Industria ospitalității în fața testului fiscal. Majorarea TVA, o mutare riscantă în disperarea de a crește încasările la buget

Industria ospitalității trece într-o nouă etapă fiscală de la 1 august: TVA mai mare la alimente de la 9% la 11%, TVA standard de la 9% la 19%, care vor genera riscuri sistemice. Efectele anticipate ale măsurii, opuse: scade numărul de locuri de muncă și încasările la buget, este încurajată trecerea în zona economiei gri. Închiderea unităților de business și stagnarea investițiilor în sector sunt reacțiile estimate de actorii din piață.  

Un raport extins privind fiscalitatea în HoReCa, în 2025, comandat de Federația Industriei Ospitalității din România, aruncă o lumină critică asupra impactului actual și viitor al politicilor de taxare asupra sectorului serviciilor în restaurante, hoteluri, cafenele. Documentul compară modelele fiscale europene și concluzionează că o eventuală majorare a cotei reduse de TVA aplicate HoReCa ar putea avea efecte semnificative, chiar destabilizatoare, în lipsa unor măsuri compensatorii coerente.

O fiscalitate deja împovărătoare

Industria ospitalității din România suportă un cadru fiscal complex și fragmentat. Taxele și contribuțiile aplicabile variază pe categorii, dar includ în mod uzual:

• TVA redusă de 9%, aplicabilă serviciilor de cazare, restaurant și catering – până la 1 august;
• Impozit specific pentru unitățile HoReCa (calculat pe baza unor indicatori precum suprafața și amplasamentul);
• Impozit pe profit sau microîntreprindere, în funcție de structura companiei;
• Taxe locale, inclusiv pe clădiri, terenuri și publicitate;
• Taxa pe muzica ambientală;
• Contribuții sociale și de muncă, care generează o presiune suplimentară într-un sector cu marje mici și forță de muncă intensivă.

Raportul avertizează că, în absența unei politici fiscale integrate și predictibile, investițiile din sector riscă să stagneze, iar numărul de locuri de muncă să scadă.

Majorarea TVA: lecții europene și pericolul revenirii la 19%

Comparând datele din studiile de caz pe creșterea și reducerea valorii TVA din spațiul european, raportul arată că:

• Cele mai multe dintre țările europene aplică un regim redus de TVA pentru HoReCa (de exemplu: 10% în Franța, 7% în Germania din 1 ianuarie 2026, 10% în Spania, 10% în Italia);
• Țările cu TVA ridicat pe ospitalitate au raportat scăderi în activitate, pierderi de locuri de muncă și creșteri ale prețurilor, ceea ce a dus la scăderea atractivității turistice (de exemplu: Grecia, 2011, +10 de la 13-23%; Franța, 2012 și 2014, +1,5% și +3% de la 5,5-7-10%; Portugalia, 2012, +10% de la 13 la 23%).

România, după reducerea TVA în 2015 la 9% pentru HoReCa, a înregistrat creșteri semnificative în consum și fiscalizare, dar și în investiții și angajări. Orice revenire la o cotă de 19% ar anula aceste câștiguri și ar stimula evaziunea fiscală, avertizează autorii raportului.

Ce ar însemna o creștere a TVA pentru industrie

Paradoxal, măsura nu va spori încasările la buget.

Înainte de majorare, potrivit Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), în industrie aproximativ 70% din încasări provin din produse cu TVA redus ( 9% la mâncare – valoarea până la 1 august), iar 30% sunt cu TVA standard de 19% (până la 1 august). Prin urmare, valoarea medie a TVA în HoReCa înante de aplicarea majorării este de aproximativ 12%.

După 1 august, valorile de TVA de 11% (mâncare) și de 21% (standard) măresc TVA-ul mediu la 14%. Ceea ce reprezintă o rată de creștere în realitate de 17% a poverii fiscale în sector.

Creșterea TVA ar afecta industria ospitalității pe mai multe paliere, precum scăderea cererii interne și a consumului turistic; creșterea prețurilor finale, cu impact negativ asupra competitivității; reducerea numărului de angajați, într-un sector deja afectat de lipsa forței de muncă; creșterea riscului de închidere a afacerilor mici, mai ales în zonele turistice sezoniere.

Ce măsuri compensatorii sunt recomandate

Pentru a atenua impactul unei eventuale creșteri de TVA, raportul propune următoarele măsuri:

• Subvenții pentru digitalizare și eficiență energetică – pentru a reduce costurile de operare.
• Stimulente fiscale pentru investiții – inclusiv deductibilitate extinsă pentru modernizări și formare profesională.
• Reintroducerea programelor de tip „voucher de vacanță” – cu rol dublu: stimularea consumului intern și sprijinirea turismului local.
• Simplificarea sistemului de impozitare și a birocrației fiscale, pentru a crește conformarea voluntară și a reduce evaziunea.
• Reformarea impozitului specific, care în forma actuală penalizează activitatea sezonieră și nu reflectă performanța economică.

Economia românească are nevoie de stabilitate și predictibilitate, iar fiscalitatea în ospitalitate trebuie regândită nu doar ca sursă de venit bugetar, ci ca un mecanism strategic de stimulare economică. Majorarea TVA, fără o strategie coerentă de compensare, riscă să frâneze una dintre industriile cu cea mai mare valoare adăugată turistică și economică.

Material publicat în ediția print din 31 iulie 2025 în suplimentul Tribuna Financiară