Muzeograful și profesorul Corneliu Bucur, s-a născut la 25 aprilie 1942 în municipiul Mediaș. După studiile secundare și liceale, Corneliu Bucur se înscrie la Facultatea de istorie și filozofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca pe care o absolvă în anul 1965, specializându-se în etnomuzeologie; în anii 1969/1970, urmează un stagiu de pregătire în domeniul etnocinematografiei, la Institutul de Film din Gőtingen (Germania). Dobândește titlul de doctor în domeniul științelor sociale la Institutul de Istoria Artei din București (1981). Anii următori consemnează în cariera profesională a lui Corneliu Bucur adâncirea specializării alese – Istoria civilizației tehnice industriale, la o serie de muzee și institute din Italia, Germania, Austria, Franța, Polonia, Albania,Suedia.

            După absolvirea facultății este încadrat ca supraveghetor la Muzeul Brukenthal, secția de Artă populară; promovat muzeograf și muzeograf principal și apoi șef de secție la Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului (1 august 1970). Numit în 1990 , la 6 februarie, a condus în funcția de director  noul muzeu desprins din cadrul Muzeului Brukenthal, ca instituție cu personalitate juridică proprie ( „Muzeul Civilizației Populare Tradiționale din Romania”). Din anul 1992, prin Ordinul Ministerului Culturii, este înscăunat director general al Muzeului Civilizației Populare Tradiționale „Astra” și  apoi, cu noua denumire,   al Complexului Național Muzeal „Astra”, patronând acest muzeu până la retragerea sa la pensie în anul 2009

            Spiritul energic și tenace i-a permis ca de-a lungul anilor să reformeze și modernizeze structura organizatorică, funcțiile muzeale, să informatizeze instituția, să pună bazele unei valoroase  biblioteci de specialitate. A elaborat, în  premieră națională, împreună cu parteneri din Luxembrug , un program de pedagogie muzeală numit Școli și muzee pentru Europa. Alte notabile  realizari  ale lui Corneliu Bucur sunt cele legate de salvarea patrimoniului cultural imaterial  Tezaure umane vii  și a conceptului de Muzeum vivum, paradigme moderne ale muzeului etnologic contemporan.

            Inițiator și promotor al filmului documentar antropologic a pus bazele studioului ASTRA Film, prima instituție de acest gen parte a unui muzeu etnologic românesc.

            A fost cadru didactic universitar la ULBS îndrumând generații de tineri, cultivându-le dragostea și respectul pentru valorile culturale tradiționale românești, mulți dintre ei fiind sprijiniți de profesorul lor să urmeze o carieră în acest domeniu.

            A scris și publicat numeroase cărți, studii și articole de specialitate, sub semnătură proprie sau în colaborare. A participat  la numeroase manifestări științifice naționale și internaționale de profil.

            Printr-un management modern și o politică a marketingului cultural a dezvoltat o complexă structură etnomuzeală, un sistem de servicii  și de agrement, specifice   unui muzeu în aer liber –  o oază de bucurie și liniște sufletească pentru multe generații de acum înainte.

            Dumnezeu să-l odihnească în pace.

                                                                                                Lucian GIURA