File de calendar: Scara Raiului în săptămâna a cincea a Postului

Am căutat în toate cărţile Părintelui Arsenie pe care le am în casă un cuvânt în care să apară măcar o dată "Scara", fie legată de Scara lui Iacob, pa­triar­hul din care s-a născut Mân­tuitorul Iisus Hristos, fie legată de cartea "Scara Raiului" com­pusă de Sfântul Ioan Scărarul, fie de numeroasele picturi ortodoxe de pe zidurile bise­ricilor şi mănăstirilor noastre. Nu am găsit un asemenea citat, dar l-am găsit pe acesta legat de Fecioara Maria. 

Scara Raiului a fost văzută de patriarhul Iacob, după cum îl aminteşte Cartea Facerii în capi­tolul 28,12 în vreme ce dormea cu capul pe un bolovan în Mesopotamia – plecat să-şi caute soţie a visat o scară de la pământ la cer. Îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se coborau pe ea. În vârful scării s-a arătat Domnul Dumnezeu care l-a strigat: "Iacove, nu te teme. Eu sunt Domnul Dumnezeu, Dumnezeul lui Avram şi Dumnezeul lui Isaac tatăl tău. Pământul pe care dormi ţi-l voi da ţie şi urmaşilor tăi. Întru tine se vor binecuvânta toate seminţiile pământului." Deci din Iacov s-au născut 12 feciori din mai multe femei iar din fiul său Iuda s-a dezvoltat poporul Israel din care s-a născut prin Fecioara Maria Domnul Iisus Hristos. De aici de la scara lui Iacob, pe care îl aminteşte, a pornit autorul să scrie Scara Raiului.

Acum, în această săptămână a cincea stăm sub Scara Raiului, o carte scrisă de sfântul Ioan care a trăit între anii 579-649 pe Muntele Sinai, a fost egumenul mănăstirilor de pe acest munte sfânt şi a purtat şi numele de Ioan Scholasticul. După ce i-a fost cunoscută Scara în 30 de trepte a primit şi numele de Ioan Scărarul. Cartea lui a fost copiată în toate limbile din Biserica lui Hristos, în greacă, în latină, în siriacă, în slavonă, limbi prin care a ajuns şi în limba română. În latină Scara lui Ioan s-a păstrat chiar integral sub titlul : "Sancti patris nostri Joannis Scholastici abbatis Montis Sina, qui vulgo Climacus  appelatur, opera omnia" la anul 1633, în Paris s-a mai numit cu titlul scurt "Scala Paradisi". A fost tipărită pentru prima dată la Veneţia în anul 1774 după un manuscris din Muntele Athos venit tocmai de pe la anul 1374.

Sfântul Ioan a condus în mod fidel ortodoxiei viaţa călugărilor din Muntele Sinai, în principal din Mănăstirea Sfânta Ecate­rina. Aici este şi înmormântat. După tradiţie Sfânta Împăra­teasă Elena a construit aici în anul 337 o biserică şi un turn pe locul unde prorocul Moise a văzut rugul cel aprins care ardea şi nu se mistuia. O tradiţie pioasă vorbeşte că îngerii au luat trupul fecioarei Ecaterina martirizată la Alexandria din Egipt în anul 312, aducându-l pe Muntele Sinai unde i-au săpat un mormânt în stâncă. Împăratul Iustinian a construit o biserică în cinstea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu prin anul 550, mai la vale pe munte, înconjurată de ziduri pentru că deja arabii păgâni făceau incursiuni şi pustiau aşezările călugărilor. Istoria Mănăstirii Sfânta Ecate­rina începe în anul 566. Intere­sant pentru noi românii este faptul că aici pe Sinai au fost aduşi ca sclavi, mulţii valahii creştini din Dacia ca să apere mănăstirea. Urmaşii lor trăiesc acolo până astăzi. Viaţa mona­hală de aici a influenţat mai târziu viaţa călugărilor din Mun­tele Athos. Scara lui Ioan din Si­nai este o lucrare în 30 de trepte, numărul lor având legătură cu cei 30 de ani ai Domnului Iisus Hristos, vârsta când a început să predice în public Sfânta Evan­ghelie. Le enumerăm pe scurt aceste trepte: 1. Lepă­darea de lume; 2. Nepătimirea; 3. Înstrăi­narea de rele; 4. Ascultarea; 5. Pocăinţa; 6. Amintirea despre moarte; 7. Bucuria plânsului; 8. Împotrivirea la mânie şi blânde­ţea; 9. Să nu ţii minte răul; 10. Să nu grăieşti de rău; 11. Oprirea limbii şi tăcerea; 12. Minciuna; 13. Trândăvia; 14. Ispita stoma­cului; 15. Înfrânarea trupului şi curăţenia; 16. Iubirea de arginţi; 17. Sărăcia de bunăvoie; 18. Omo­­rârea gândurilor; 19. Som­nul, rugăciunea şi cântarea psal­milor; 20. Privegherea; 21. Frica de Dumnezeu alungă frica de draci; 22. Slava deşartă; 23. Mândria şi gândurile necurate; 24. Blândeţea, simplitatea, dar şi viclenia; 25. Minunata sme­renie; 26. Deosebirea gândurilor a patimilor şi a vitruţilor; 27. Isihia sau liniştirea trupului şi sufletului; 28. Sfânta şi fericita rugăciune; 29. Desăvârşirea şi învierea sufletului; 30. Cele 3 virtuţii: credinţa, nădejdea şi dragostea.

Aceste trepte sunt conţinute în cartea Scara Raiului, între pagi­nile 137-516, adică avem 379 de pagini pline de o spiritualitate creştină întemeiată pe texte biblice, pe cuvintele Sfinţilor Părinţi şi pe multe întâmplări din vieţile sfinţilor.

Dăm câteva exemple: "Isihas­tul poate fi şi monahul şi creş­tinul necălugăr. Este cel care zice: Eu dorm dar inima mea priveghează" (Cântarea cântă­rilor 5,2). "El este chip al înge­rului pe pământ. Cel care a câş­tigat isihia adică liniştea cunoaş­te adâncul tainelor lui Dumne­zeu"( Scara p. 474)

"Temerea de Dumnezeu este începutul dragostei, prin dra­goste, lucrează în noi Duhul Sfânt. Ne sporeşte credinţa şi ne întăreşte nădejdea. Ele sunt darurile Duhului Sfânt" (p. 520)

"În finalul ultimei trepte a scării Sfântul Ioan ne spune: Alergaţi cu apostolul Pavel care zice să ajungem la starea de bărbat desăvârşit, la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos (Efeseni 4,13) ", Cel care a fost botezat în cel de-al treizecelea an al vieţii sale văzute şi care a urcat pe cea de-a treizecea treaptă a scării celei duhovniceşti, căci Dumne­zeu este iubirea. Lui se cuvine cântare, stăpânire, putere Lui care este, a fost şi va fi izvorul tuturor bunătăţilor în veci de veci. Amin (p. 523)

Să urcăm şi noi pe Scara Raiului în vremea postului fără a fi traşi jos de pe vreo treaptă de îngerii cei răi care se mai numesc şi vameşi şi care sunt părtaşi păcatelor noastre. Aşa arată Scările pictate pe zidurile bisericilor noastre. Sfinţii şi drepţii urcă. De-a dreapta lor sunt îngerii buni, iar de-a stânga sunt demonii care trag jos pe cei păcătoşi. Doar postul şi rugăciu­nea cu pocăinţă şi mărturisirea păcatelor pot învinge lucrarea îngerilor răi. Să credem în cuvintele Sfântului Ioan Scărarul pentru a urca pe treptele mântuirii şi ale zilelor din acest post care ne vor duce la luminata Înviere a lui Hristos.

Începem luna Aprilie, cu Sfânta Maria Egipteanca, despre care vom vorbi duminica a cincea şi săptămâna viitoare.

Preot Streza Nicolae