Expoziţia "Istorie și simbol, cea dintâi lojă masonică sibiană", la Călăraşi

Muzeul Naţional Brukenthal transmite că expoziția "Istorie și simbol, cea dintâi lojă masonică sibiană" se va vernisa sâmbătă, la Muzeul Municipal din Călărași. 

"De-a lungul timpului, numeroși istorici și cercetători și-au manifestat interesul pentru istoria lojei masonice sibiene St. Andreas zu den drei Seeblättern / Sf. Andrei la cele trei frunze de nufăr. În ultimii ani a apărut un interes deosebit pentru acest proiect, care a fost prezentat în mai multe orașe din România.
Bazele lojei sibiene active în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea au fost puse de nouă studenți sași, care au fost membri ai lojelor masonice din centrele în care și-au desăvârșit studiile, mai precis, Dresda, Erlangen, Jena și Tübingen. După ce au revenit la Sibiu, aceștia au înființat, în anul 1767, Loja Sf. Andrei la cele trei frunze de nufăr, al cărei scop principal era propagarea Iluminismului.
Loja sibiană a avut o activitate intensă în domeniul publicistic și literar, prin susținerea cercetărilor în vederea apariției unor lucrări legate de geografia și istoria Transilvaniei. Sub îndrumarea membrilor lojei s-au constituit prima colecție de minerale și cercul de lectură și s-au pus bazele unei biblioteci științifice. 
Baronul Samuel von Brukenthal, cel care a preluat funcția de guvernator al Transilvaniei în anul 1777, a fost unul dintre susținători. Acesta era el însuși mason, mai întâi în Loja Aux Trois Canons, înființată la Viena, apoi într-o nouă lojă, la Halle, numită Aux Trois Clefs d’Or (La cele trei chei de aur), în care a deținut funcția de maestru de scaun. Din perioada în care era membru activ al lojei din Halle se păstrează medalia memorială, bătută cu ocazia fondării lojei masonice Aux Trois Clefs dʼOr din Halle, în care baronul Samuel von Brukenthal, pe lângă faptul că a fost unul dintre întemeietori, a deținut și funcția de Venerabil. 
După Patenta emisă de Iosif al II-lea la 11 decembrie 1785, activitatea lojei sibiene și a lojelor din Imperiu a fost supusă controlului statului. Condițiile impuse de la centru au determinat desființarea filialelor din Transilvania și, implicit, a celei din Sibiu care, la întrunirea din 22 martie 1790, a hotărât să-și suspende activitatea. Spre deosebire de celelalte loje din Imperiul Habsburgic, loja sibiană a fost multinațională. Pe listele sale, printre cei 276 de frați masoni, figurează germani, maghiari, greci și români. Dintre aceștia se remarcă Ioan Piuariu-Molnar, Principele Mavrocordat (probabil fratele domnului Țării Românești) și Martin von Hochmeister. Frații întrețineau legături și contacte personale cu Bucureștiul, Iașiul sau Filipenii din Bucovina. Exista un schimb regulat de idei cu lojele din Praga, Pesta sau din Hildesheim, precum și cu loja de elită Adevărata Concordie din Viena.
Colecția de obiecte masonice a Muzeului Național Brukenthal este remarcabilă prin vechimea, varietatea și numărul mare de piese păstrate. Printre cele 170 de obiecte înregistrate sunt colane ale membrilor, însemne de grad, eșarfe, șorțuri, mănuși, sigilii, obiecte de ritual (ciocane, urne de vot și un craniu). Conform însemnărilor realizate de custozii muzeului în registrele de inventar, cea mai importantă achiziție datează din anul 1869. Atunci s-au cumpărat de la Julius Sigerus, cu 150 de coroane, obiecte și documente care au aparținut lojei sibiene, pe care acesta le moștenise de la Karl Sigerus, ginerele lui Martin von Hochmeister cel Tânăr. La sfârșitul secolului al XIX-lea, au mai intrat în colecție obiecte masonice donate de Friedrich Hochmeister, Friedrich Schuller von Libloy, Adolf von Hochmeister și Gustav Bedeus.
Prin intermediul expoziției Istorie și simbol, cea dintâi Lojă Masonică sibiană prezentăm publicului o parte din valoroasa colecție a Muzeului Național Brukenthal, care deține cea mai importantă și bogată colecție masonică din România", spun curatorii expoziţiei.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 11 – 30 mai, curatorii ei fiind dr. Alexandru Constantin Chituță şi dr. Raluca Maria Frîncu iar colaborator din partea Muzeului Municipal Călărași, Florin Rădulescu. Evenimentul este realizat cu sprijinul Marii Loji Naționale din România.