Pentru că orice sărbătoare la care-și fac apariția și oficialii guvernamentali e un prilej de făcut risipă de discursuri cioplite în limbaj de lemn, nici Ziua Poliției nu a scăpat de aceste episoade insalubre. L-am auzit pe premierul României glăsuind, marți, despre nevoia păstrării unui climat sigur în școli și în afara acestora, intervenția sa fiind rostită în nota protocolară cu care ne-au obișnuit participările (la fel de protocolare) demnitarilor la astfel de evenimente. Siguranța în școli e o temă vastă pe care încalecă, de multe ori, toți cei ce doresc să ciupească vreo coardă sensibilă, generatoare de emoții la nivelul societății. Nu de puține ori am auzit psihologi care ne explicau, în termeni de specialitate (rostiți musai în engleză, deși sintagmele au corespondent în română) care e treaba cu „bulling”-ul și cum ar trebui el combătut. În tot acest timp, prin și pe lângă școlile din România adolescenții se ciomăgesc și se înjunghie într-o veselie. Aceste fapte antisociale nu vor fi cu adevărat contracarate cu povești motivaționale, ședințe cu părinții ori alte demersuri tărăgănate, ci doar cu măsuri mai dure prevăzute de o legislație sănătoasă. 

Faptele deosebit de grave comise de un minor în România sunt sancționate mult prea blând, ceea ce nu face decât să încurajeze perpetuarea comportamentului agresiv. Există adolescenți cu un palmares infracțional greu de constituit într-o viață de om, iar pedeapsa aplicată unui minor care îți înfige cuțitul în inimă și cea pentru un major care face același lucru, nu ar trebui să cunoască diferențe prea mari. O viață luată de un minor sau un ins trecut bine de majorat, rămâne tot o viață luată. Da, pot exista circumstanțe atenuante, dar de la ele până la pedepsele mult prea blânde aplicate minorilor, e cale lungă. 

Când în mintea unui vlăjgan de 13-14 ani se pietrifică ideea că vârsta îl poate scăpa de consecințele neplăcute ale unor fapte, acesta se va avânta, cu încredere, spre „raftul” cu fapte penale. Iar societatea va privi, neputincioasă, ca o victimă colaterală, toate episoadele însângerate comise de minori. Lipsa educației, a unui climat familial firesc sunt printre cauzele acestor derapaje, dar, în niciun caz, nu trebuie privite ca scuze legale. În absența unei legislații ferme, fără fisuri, nu e de mirare că școlile, barurile și, în general, zonele frecventate de puberi devin câmpuri de bătălie înroșite de sânge.