După 140 de ani, ciupercile revin în atenția sibienilor, la Muzeul de Istorie Naturală

O expoziție inedită readuce în prim-plan lumea fascinantă a ciupercilor, după mai bine de un secol de absență din atenția publicului sibian. La Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu a fost deschisă Expoziția Micologică, un proiect care îmbină știința, arta și educația.

Evenimentul marchează o revenire simbolică a interesului pentru micologie, domeniu care a avut tradiție în oraș încă din urmă cu aproximativ 140 de ani. Inițiativa îi aparține lui Florin Bustan, pasionat de studiul ciupercilor și fondator al proiectului „Ciuperci Norocoase”.

Expoziția reunește peste 100 de specimene de ciuperci, de la specii comestibile la cele toxice sau cu proprietăți medicinale, iar 95% din ciupercile expuse au fost culese chiar de Florin din pădurile județului județul Sibiu.

Vizitatorii pot descoperi însă și o latură mai puțin cunoscută a fungilor. În cadrul expoziției sunt prezentate creații realizate din ciuperci: tablouri obținute din spori, lână colorată natural, hârtie și chiar cerneală produse din materie organică.

De la ciupercă la hârtie, cerneală și lână: un univers redescoperit

„Din ciuperca de mesteacăn am obținut hârtia. Este fiartă, măcinată, presată și lăsată la uscat. Pe hârtia obținută pot aplica ciuperci care lasă amprente sporale de culoare maro închis, iar apoi pot folosi cerneală obținută tot din ciuperci. Totul este realizat 100% din ciupercă”, explică Florin Bustan.

Ciupercile pot fi folosite nu doar în alimentație, ci și pentru obținerea unor materiale naturale, precum pigmenți pentru vopsirea lânii prin procese tradiționale redescoperite astăzi.

„Recent l-am cunoscut pe Andrei Buda, căruia i-am dus câteva specii de ciuperci și am reușit să vopsim lână. Este ceva impresionant. Procesul este complex, însă în trecut pigmentul ciupercilor era folosit frecvent. Va urma o colecție mult mai mare și mă bucur de această colaborare”, spune sibianul.

România, în urma altor țări în cercetarea și valorificarea ciupercilor

Florin Bustan spune, cu părere de rău, că România este slab pregătită în acest domeniu, atât din punct de vedere al documentării, cât și al materialelor dedicate studiului ciupercilor. În schimb, țările asiatice rămân lideri în micologie, urmate de state precum Germania, Austria, Spania sau Italia, unde cercetarea și valorificarea acestui domeniu sunt mult mai dezvoltate.

„Avem un ecosistem bogat și valoros, dar insuficient exploatat. În România există foarte puține materiale despre ciuperci, în timp ce în alte țări se scriu volume întregi chiar și despre o singură specie. Avem o bogăție extraordinară, însă nu știm încă să o valorificăm. Încerc, pe cât pot, să-i atrag pe copii spre această lume, fiind convins că, dintr-un grup mare, măcar unul va descoperi această pasiune”, adaugă el.

Talentul merge mai departe: artă pe… ciuperci

Așchia nu sare departe de trunchi. Fiica lui Florin, Davinia, duce pasiunea familiei într-o zonă artistică aparte.

Pasionată de artă, tânăra și-a descoperit recent o direcție neobișnuită: gravura pe ciuperci. Folosește specii precum Fomitopsis pinicola sau Ganoderma applanatum, pe a căror suprafață desenează cu ajutorul unor obiecte ascuțite.

Spre deosebire de hârtie sau pânză, fiecare linie trasată este definitivă. Orice greșeală nu poate fi corectată, ceea ce transformă procesul într-un exercițiu de precizie și răbdare. Aceste ciuperci au o particularitate rară: suprafața lor își schimbă culoarea în contact cu aerul, lăsând urme vizibile, ceea ce le face ideale pentru acest tip de artă naturală. Aici puteți citi povestea Daviniei.

Cine a fost Michael Fuss

Interesul pentru studiul naturii și al ciupercilor are rădăcini adânci la Muzeul Național Brukenthal, fiind legat de activitatea unuia dintre fondatorii săi, Michael Fuss.

Născut la 5 octombrie 1814, la Sibiu, Michael Fuss a urmat studiile gimnaziale în orașul natal, continuându-și pregătirea timp de doi ani la Viena. Revenit în Transilvania, și-a reluat studiile în domeniul botanicii și a început, din 1837, o serie de excursii de cercetare în împrejurimile Sibiului, alături de fratele său, Karl Fuss, pasionat de entomologie.

Cariera sa didactică a început la școala din Șura Mare, unde a predat înainte de a fi numit, în 1839, profesor la gimnaziul evanghelic din Sibiu. Aici a activat timp de 23 de ani, fiind apreciat de elevi pentru rigoarea și vastitatea cunoștințelor sale în științele naturii.

Pe lângă activitatea de profesor, Michael Fuss a publicat manuale de botanică și zoologie și numeroase lucrări științifice. Cea mai importantă dintre acestea, „Flora Transsilvaniae Excursoria”, apărută în 1866, reprezintă o contribuție majoră la studiul florei din Transilvania, incluzând descrieri detaliate și localizări precise ale speciilor.

Expoziția rămâne deschisă în perioada 17 aprilie – 15 mai.