Doi restauratori sibieni au salvat mobilierul celei mai spectaculoase ambasade a României. Cum au restaurat în doar 10 zile zeci de piese vechi de 300 de ani, la Paris

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Doi experți restauratori ai Muzeului Național Brukenthal – Ilie Mitrea, restaurator de lemn și pictură și Ioan Brai, restaurator de metale și lemn – au fost chemați, anul trecut, la Paris pentru restaurarea mobilierului istoric din sediul Ambasadei României în Franța, unul dintre cele mai valoroase palate aflate în proprietatea Statului Român. În doar zece zile, cei doi experți sibieni au reușit să restaureze aproximativ 60 de piese de mobilier din secolele XVII-XVIII, într-un proiect desfășurat în contratimp, înaintea Jocurilor Olimpice de la Paris.

Un palat de patrimoniu și o misiune contracronometru

Puțini români știu că Ambasada României din Paris funcționează într-un palat construit la sfârșitul secolului al XIX-lea și considerat una dintre cele mai impresionante monumente din Paris, dar și cea mai frumoasă reședință diplomatică a României, din lume. Clădirea, monument istoric protejat de statul francez, este renumită pentru bogăția detaliilor arhitecturale, pentru saloanele sale somptuoase și pentru celebra Sală Bizantină, una dintre cele mai spectaculoase încăperi diplomatice din Europa.

Anul trecut, înainte de Jocurile Olimpice de la Paris, palatul Béhague, se afla într-un amplu proces de restaurare. Lucrările trebuiau însă accelerate, deoarece ambasada urma să găzduiască mai multe evenimente diplomatice importante, inclusiv întâlniri la nivel înalt ale Statului Român. Presată de timp dar și de buget, conducerea ambasadei a apelat la resursa umană a Muzeului Național Brukenthal.

„Ambasada României din Paris avea nevoie de ajutor pentru partea de mobilier. Restaurarea clădirii era deja în desfășurare, însă mobilierul avea probleme critice și trebuia pus în valoare într-un timp foarte scurt, până la începerea Jocurilor Olimpice din 2025. În Franța era foarte greu să găsească restauratori disponibili atunci. Așa s-a ajuns la concluzia că dacă venim noi, restaurarea mobilierului din Ambasadă poate începe rapid și – cu puțin noroc – va fi gata în timp util și cu costuri mai reduse”, povestește Ilie Mitrea.

Testul restauratorilor români în fața experților francezi

Faptul că lucrarea se desfășura într-un monument istoric de prim rang i-a obligat pe restauratorii sibieni să fie atent verificați de autoritățile franceze. „Noi, ca restauratori, am fost verificați de către mai mulți experți ai Ministerului Culturii din Franța. Au vrut să vadă dacă facem lucrurile conform normelor lor. S-au uitat în portofoliul nostru și au venit și la fața locului în Ambasadă, mai multe zile, să vadă cum lucrăm. Pentru noi a fost un test și ne bucurăm că l-am trecut”, spune Mitrea. Mai dificil a fost faptul că în ambasadă nu exista un atelier de restaurare.

„Marea provocare pentru noi a fost să creăm un atelier ambulant, perfect funcțional. În ambasadă, evident, nu exista un atelier de restaurare. Așa că noi am lucrat într-o sală pe care ei nu o foloseau la acel moment și ne-am făcut singuri atelierul acolo”, explică Ioan Brai.

Zece zile de muncă de la 8 dimineața până la miezul nopții

Înainte de plecarea lor la Paris, cei doi specialiști sibieni au primit fotografii ale mobilierului și și-au făcut un plan de intervenție încă din România. Timpul era însă extrem de scurt.

„Banii necesari restaurării au venit de la o bancă privată din România, care a sponsorizat proiectul, însă termenul limită se tot micșora. Ambasada urma să găzduiască evenimente diplomatice importante și șantierul trebuia terminat înainte de asta. Eu aveam ceva probleme în familie la acel moment, așa că le-am propus să stăm doar zece zile în Franța și să fie de acord cu modul nostru de lucru: de la 8 dimineața până la 12 noaptea. Astfel, deși am stat doar zece zile, am muncit cât în douăzeci”, povestește Ilie Mitrea.

Aproape 60 de piese restaurate în timp record

În cele zece zile petrecute la Paris, sibienii au restaurat mobilierul din trei saloane oficiale ale ambasadei. „Concret, am restaurat mobilierul din trei săli folosite pentru evenimente diplomatice și de protocol. Erau fotolii, canapele, mese și alte piese din secolele XVII-XVIII. Cam 60 de piese în total, pe care le-am desfăcut, am restaurat partea de lemn și elementele decorative și le-am retapițat pe cele ale căror textile originale erau compromise”, spune Mitrea.

Multe dintre piese ascundeau însă probleme care nu puteau fi observate din fotografii. „Una e când le vezi în poze și alta e când le vezi la fața locului. Erau 11 fotolii baroce uriașe, aurite, cu foarte multe detalii sculptate. Când am ajuns acolo, am văzut că sculpturile erau mult mai complexe și mai extinse decât ce văzusem noi ăn fotografii. Așa că ceea ce estimasem noi inițial că ne ia câteva ore, a durat câteva zile. Primele două zile au fost doar pentru evaluare și planificare”, își amintește restauratorul.

Astfel, pentru a respecta termenul, cei doi au fost nevoiți să schimbe complet modul de lucru.

„A trebuit să transformăm tot procesul într-unul semi-industrial, dar fără să ne abatem de la principiile restaurării. Timpul nu ne permitea să lucrăm piesă cu piesă. Așa că le-am desfăcut pe toate și am lucrat în paralel la mai multe obiecte deodată. În final am reușit să restaurăm toate cele 60 de piese pe care ni le-am propus”, spune Mitrea.

Cum au economisit mii de euro cu o bucată de piele cumpărată din Sibiu

Una dintre cele mai dificile intervenții a fost restaurarea unei mese de protocol din secolul al XVIII-lea, care urma să fie folosită la un dineu oficial organizat în perioada Jocurilor Olimpice, iar președintele României de atunci, Klaus Iohannis, urma să semneze un act oficial pe acea masă.

„Aveau o masă foarte frumoasă, din secolul XVIII, al cărei blat era acoperit cu o piele scorojită, ruptă, de nu se mai putea folosi, iar ei o voiau impecabilă”, povestește restauratorul sibian. Pentru refacerea mesei era necesară o bucată mare de piele naturală, dintr-o singură bucată, care să acopere întregul blat. În Franța, prețul depășea 2.000 de euro, așa că au apelat la o soluție tipic românească.

„Am găsit-o în Franța la peste 2.000 de euro. Așa că am sunat pe cineva din România și, după ce i-am spus grosimea și mărimea de care aveam nevoie, ne-au vândut-o cu 1.100 de lei”, spune Mitrea.

„Cu banii rămași, unul dintre colegii noștri a luat bucata de piele la subraț, și-a cumpărat un bilet de avion și ne-a adus-o la Paris. A mai adus și o mână de ținte de care aveam nevoie și, când a ajuns, l-am pus la treabă. Cred că a scos peste o mie de ținte și pioneze cât a stat cu noi”, spune restauratorul, râzând.

Nu a fost singurul caz în care echipa de la Brukenthal a redus drastic costurile lucrărilor. Potrivit acestora, pentru restaurarea unui singur fotoliu, ambasada primise din Franța o ofertă de aproximativ 5.000 de euro, în timp ce restauratorii sibieni au realizat aceeași intervenție pentru aproximativ 400 de euro.

„Primum non nocere” – regula de aur a restaurării

Pe parcursul lucrărilor, cei doi sibieni au avut inclusiv discuții cu reprezentanți ai ambasadei care își doreau ca mobilierul să arate „ca nou”. „În restaurare, francezii pleacă de la principiul «Primum non nocere» – «Mai întâi, să nu faci rău». Ei vor să conserve lucrarea și să-i prelungească viața în starea actuală, nu neapărat să o readucă la starea estetică inițială”, explică Mitrea.

Același principiu i-a determinat să îndepărteze intervenții realizate în anii comunismului, când mobilierul fusese acoperit cu bronz și vopsele aplicate peste foița originală de aur, de către personalul administrativ al Ambasadei.

„Noi nu puteam să dăm pur și simplu cu auriu peste tot, ca să strălucească. Restaurarea înseamnă să te oprești acolo unde trebuie și să lași posibilitatea ca peste ani alt specialist să înțeleagă exact ce ai făcut și să poată continua intervenția”, spune Ioan Brai.

O carte de vizită pentru Brukenthal și pentru Sibiu

La final, proiectul a fost considerat un succes atât de reprezentanții ambasadei, cât și de specialiștii francezi care au urmărit lucrările. „Ei au fost încântați de rezultat. Ne-au spus că le-am depășit așteptările”, afirmă Ioan Brai.

Pentru Muzeul Național Brukenthal, participarea la restaurarea unuia dintre cele mai prestigioase sedii diplomatice ale României a însemnat și o confirmare internațională a nivelului la care lucrează specialiștii sibieni, mai ales într-o perioadă în care muzeele și instituțiile de cultură din România se confruntă constant cu lipsa finanțărilor, iar cercetarea și conservarea patrimoniului rămân adesea la coada priorităților publice.

Foto: Arhiva personală Ioan BRAI, Răzvan Negru