Deșeurile biodegradabile sunt deșeurile organice pe care le generăm zilnic și care pot fi transformate prin descompunere, în îngrășământ natural, denumit compost. În această categorie intră, pe lângă deșeurile vegetale provenite din grădini și parcuri, și deșeurile organice menajere ca: resturi de mâncare, coji de pâine uscată, coji și resturi de fructe și legume, coji de ouă, pliculețe de ceai, zaț de cafea, lavete de hârtie și șervețele folosite, care nu pot fi reciclate, dar și alte deșeuri organice în cantități mici, precum: rumeguș de lemn, cenușă de lemn.
Conform platformei naționale interactive Harta Reciclării, platformă care permite identificarea și localizarea punctelor de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile din România, compostul clasic se formează într-o perioadă de câteva luni, până la 2 ani, în funcție de condițiile atmosferice și materialele puse în compost. Compostul clasic se formează din trei ingrediente: materie verde, materie brună și apă.
„Compostarea este un proces natural de descompunere; ea se realizează fie în aer liber, fie în medii protejate și are un mare potențial de transformare a resturilor din casele oamenilor cum ar fi: gunoi de la bucătărie, resturi vegetale din curți și grădini, produse din hârtie și carton, lemn. Procesul de compostare este facilitat de un număr mare de diferite organisme vii existente în mediul ambiant”, arată reprezentanții ADI ECO Sibiu.
Cum facem un compost de calitate
Având în vedere că deșeurile biodegradabile reprezintă cea mai mare parte din gunoiul menajer pe care îl aruncăm zilnic, este important să le putem colecta separat, în scopul reducerii cantității de deșeuri depozitate la groapă dar și a folosirii ca resursă pentru obținerea compostului.
Compostul ar trebui să conțină cantități aproximativ egale de materie brună și materie verde, preferabil pe straturi.
Ce să nu punem la compostat
Carnea sau resturile alimentare din carne, oase, peste, produse lactate, grăsimi și uleiuri de orice fel. Aceste tipuri de deșeuri îngreunează foarte mult procesul de descompunere a deșeurilor compostabile, generează miros și pot atrage apariția rozătoarelor și a altor dăunători, în timpul depozitarii.
„Compostul e gata atunci când s-a transformat în mod omogen în pământ, care poate fi mai moale sau mai afânat în funcție de cât s-a scurs excesul de umezeală. Printre grijile celor care nu au mai făcut compost acasă se numără mirosul și gâzele care pot rezulta din procesul de descompunere. Ele nu ies din cutie decât dacă umbli în compost, fiindcă mor în afara compostului, fiind strâns legate de procesele de fermentare din recipient. Nicio insectă din compost nu îți va invada bucătăria. Este important să știi că din compost nu va ieși un miros deranjant”
Despre compost în Sibiu
În momentul de față, în Sibiu, conform specialiștilor, colectarea selectivă a fracției de biodegradabil este cea mai problematică. Dacă sibienii au înțeles, cât de cât, cum stau lucrurile în privința colectării separate a plasticului, hârtiei sau sticlei, deșeurile biodegradabile rămân cele cu rata cea mai mică de conformare, mai ales în zonele de blocuri.
La Stația de Compostare de la Șura Mică ajung, în medie, 40 de tone de deșeuri biodegradabile pe zi. Cantitatea lunară de biodegradabil intrată în stația de compostare este de 700 tone.
În ceea ce privește compostul, acesta este unul de o calitate bună, conform buletinelor de analize chimice. Acesta poate fi folosit în special ca îngrășământ în agricultură, pe suprafețe mari, sau la lucrări de amenajare a spațiilor verzi de pe domeniul public și privat.
Cosmin Pal
Ștefania VESA
Cosmin Pal
Vlad IGNAT
Cosmin Pal
Cosmin Pal
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ovidiu BOICA
Cosmin Pal
