DE LA PROTEJAȚI LA PERICOL PUBLIC: ROMÂNIA PREGĂTEȘTE MĂSURI RADICALE ÎMPOTRIVA URȘILOR

În urmă cu aproape o lună, Tribuna scria pe larg despre impactul creșterii numărului de urși în județ, arătând că țara noastră are o populație de urși cuprinsă între 10.419 și aproape 13.000 de exemplare, mult peste cât se aștepta inițial. În același articol arătam și necesitatea ca o parte dintre documentele elaborate în urmă cu câțiva ani să fie actualizate, pentru a le face eficiente.

Citește articolul aici:

https://www.tribuna.ro/populatia-de-ursi-a-sibiului-de-sapte-ori-mai-mare-decat-ar-trebui-cum-a-transformat-romania-un-avantaj-unic-intr-o-problema-nationala/

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență care modifică și completează OUG nr. 81/2021 privind intervenția imediată împotriva urșilor. Documentul propune schimbări semnificative în modul în care autoritățile locale și echipele de intervenție pot acționa atunci când un exemplar de urs brun ajunge în intravilanul localităților și pune în pericol viața oamenilor sau bunurile acestora.

De ce se propun modificările?

Ministerul explică faptul că reglementările actuale nu mai fac față situațiilor reale. Procedura graduală – alungare, tranchilizare, relocare și, în cazuri excepționale, eutanasiere – este prea greoaie și lasă oamenii vulnerabili. În plus, relocările nu rezolvă problema, pentru că multe exemplare se întorc rapid în zonele populate sau creează riscuri în alte comunități.

Un alt motiv invocat este creșterea constantă a populației de urs brun din România, considerată a avea un statut de conservare „favorabil”, fapt ce a dus la înmulțirea conflictelor cu oamenii.

Ce schimbări prevede proiectul?

Principalele noutăți din proiectul de OUG sunt:

• Definirea clară a „ursului habituat”, adică acel exemplar care și-a pierdut frica de om după ce a fost atras repetat de surse de hrană antropice.
• Posibilitatea de a alege direct metoda de intervenție în intravilan – de la alungare și tranchilizare până la relocare, eutanasiere sau împușcare. Nu va mai fi obligatoriu ca autoritățile să respecte etapele graduale. Excepție fac puii sub un an.
• Interdicția hrănirii urșilor, fie în localități, fie în extravilan. Persoanele care hrănesc animalele pentru fotografiere sau filmare riscă amenzi între 10.000 și 30.000 de lei.
• Protecția puilor și a ursoaicelor cu pui sub un an – aceștia vor fi trimiși în centre de reabilitare sau adăposturi specializate.
• Tranchilizarea și mutarea în fonduri cinegetice apropiate, cu monitorizarea exemplarelor prin colare GPS sau microcipuri.
• Evidența digitală a intervențiilor – schimburile de informații între membrii echipei pot fi realizate și prin mijloace electronice, cu obligația păstrării înregistrărilor.

Cum se vor organiza autoritățile?

Primăriile vor fi obligate să încheie contracte cu un singur gestionar al fondului cinegetic și cu un medic veterinar de liberă practică, responsabili de permanență și de intervenția imediată. Echipele de intervenție vor include jandarmi, polițiști și specialiști ai fondului cinegetic.

Reprezentanții Ministerului Mediului susțin că măsurile sunt justificate de nevoia de a apăra viața și siguranța publică. Totodată, proiectul subliniază că nu va fi afectată starea de conservare a speciei, considerată stabilă în România, și că propunerile sunt conforme cu legislația europeană, care permite derogări atunci când este în joc sănătatea și siguranța oamenilor.

Proiectul se află în prezent în dezbatere publică, iar cetățenii, organizațiile de mediu și autoritățile locale pot transmite observații și propuneri. Ulterior, Ministerul Mediului va decide forma finală care va fi trimisă Guvernului spre adoptare.