Daniela Cîmpean, către fostul ministru Alexandru Rogobete: „Mai studiați”

Un videoclip postat pe rețelele de socializare de fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a generat o reacție acidă din partea președintei Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, care l-a invitat pe fostul demnitar să „mai studieze” documentațiile cu privire la finanțarea Noului Spital de la Sibiu.
Rogobete arată în videoclip că „reformiștii închipuiți din Alianța Bolofilă PNL-USR, de la Sibiu, se plâng acum că Ministerul Sănătății nu le-a finanțat noul Spital Județean de Urgență prin PNRR”. Tot acesta acuză că președinta Cîmpean nu a dorit să etapizeze realizarea spitalului, prin finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență și Programul Operațional Sănătate. „Dacă exista dialog, flexibilitate și colaborare, astăzi investiția putea fi într-un stadiu cu totul diferit”, conchide Rogobete.

Replica Danielei Cîmpean nu s-a lăsat așteptată. Ca răspuns la postarea lui Alexandru Rogobete, aceasta a scris:

„Oamenii au dreptul să știe adevărul!
• Proiectul de la Sibiu era cel mai avansat proiect (nu secție, nu corp de clădire ce vine în completarea unui spital);
• Regulile, inclusiv cu privire la valoarea maximă de finanțare, le-ați stabilit dumneavoastră. Deci puteați stabili și valoarea de 500 de milioane (atunci atât era valoarea investiției);
• Comisia Europeană a stabilit ca reguli doar să luați în calcul proiecte mature, ca să poată fi finanțate în termenul PNRR. Nu v-a impus nicio condiție cu privire la valoarea investiției;
• V-am spus atunci că aveți o listă de «dorințe» și nu de proiecte mature și că veți pierde bani din PNRR;
• Astăzi, când tragem linia, vedem că ați pierdut din PNRR bani cât pentru trei spitale ca cel de la Sibiu.
Și încă ceva: Sibiul a luat bani pentru sănătate. A investit în toate spitalele pe care le are în subordine (trei, cele mai mari din județ).”
La final, șefa administrației județene arată că variantele indicate de fostul ministru nu sunt valide:
„Și mai studiați, domnule Rogobete: tot Comisia a stabilit că spitalele trebuiau să fie funcționale la finalizare, deci și dotate. Dacă ați fi analizat proiectul cu adevărat, ați fi constatat că și fără Spitalul de Pediatrie valoarea era peste cea stabilită de dumneavoastră pentru PNRR și că trebuia refăcut tot proiectul, fapt imposibil, având în vedere că ați schimbat regulile în timpul jocului.”

Ce se întâmplă cu Noul Spital?

Dincolo de atacurile politice dintre PSD, PNL și USR, investiția Noului Spital este una prioritară pentru sistemul public de sănătate al județului Sibiu.
În ciuda apelului la unitate lansat de Daniela Cîmpean la adresa liderilor politici și parlamentarilor sibieni, nimeni nu a venit cu o soluție concretă.
În luna februarie a acestui an, președinta CJ amintea de soluția parteneriatului public-privat, variantă discutată la acea vreme cu ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pâslaru.
Pe 21 mai, Pâslaru anunța semnarea a două contracte de asistență tehnică cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în vederea dezvoltării infrastructurii medicale din România prin mecanismul parteneriatului public-privat (PPP). Unul dintre ele vizează realizarea analizei naționale privind potențialul de implementare prin PPP a unor proiecte spitalicești strategice.
„În cooperare cu Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor, vor fi evaluate și prioritizate până la zece proiecte, printre care Spitalul Regional de Urgență Constanța, relocarea Spitalului de Urgență Floreasca, Spitalul Județean de Urgență Sibiu, Spitalul Integrat de Boli Respiratorii Iași și Institutul de Medicină Cardiovasculară Iași. Scopul este constituirea unui portofoliu național de proiecte mature, pregătite pentru atragerea de investiții private”, anunța, la acea dată, MIPE.

Bani privați, spital de stat

„Nu ne mai permitem să pierdem ani schimbând priorități în loc să construim efectiv. Serviciile medicale rămân ale statului. Infrastructura se construiește mai rapid, cu bani privați, și se plătește în timp”, a explicat, în luna mai, Dragoș Pâslaru, respingând astfel ideea vehiculată în spațiul public potrivit căreia spitalele publice ar urma să fie privatizate, iar accesul la servicii medicale să devină limitat doar pentru cei cu posibilități financiare.
Potrivit acestuia, actul medical va rămâne în responsabilitatea statului, în timp ce infrastructura va fi realizată cu finanțare privată și achitată etapizat, pe durata unui contract de 30 de ani.