Cultura transilvăneană și personalitățile ei, evocate într-o conferință națională, la Sibiu

Sâmbătă, 12 noiembrie, în spațiile universitare sibiene din Bulevardul Victoriei nr. 5-7, în organizarea Facultății de Litere și Arte și a Centrului de Studii lingvistice, literare și culturale din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu s-au derulat lucrările ediției a V-a a Conferinței Naționale „Personalități ale culturii din Transilvania”. 

            La manifestare au luat parte numeroase cadre didactice universitare, profesori din învățământul preuniversitar, bibliotecari și cercetători din Sibiu, Arad, Târgu Mureș, Sighișoara, Huși. Lucrările prezentate, de înaltă ținută științifică și de interes general, au avut în centru personalități remarcabile ale vieții științifice, culturale și artistice aparținând arealului transilvănean: preot Zosim Oancea  (1911-2005) – fondatorul Muzeului de icoane pe sticlă din Sibiel; Nicolae Lupu (1921-2001) – fost director al Muzeului Brukenthal, întemeitor al Facultății de Filologie-Istorie din Sibiu (1969) și primul decan al acesteia, istoric și arheolog de excepție; Georg Scherg, prozator, poet, traducător, profesor; germanistul Harald Krasser (1905-1981) scriitor, editor și traducător din Mihail Sadoveanu, Gala Galaction și Ion Creangă; Annemarie Suckow von Heydendorf, sculptoriță cu origini medieșene, Euget Tăutu (1945-2018) artist de marcă al vremurilor noastre cu rezultate notabile în sculptură, gravură, mozaic, litografie, dar și în filozofie și poezie; Ecaterina Varga (1802-1852), remarcabila luptătoare pentru drepturile românilor din Transilvania; Nicolae Marin Șara un „împătimit de carte și cultură” din Reghin; Atanasie Șandor (1809-1892) un protopop cultural și literar din zona Aradului; preotul greco-catolic, jurnalistul, scriitorul academician și politicianul  Ion Agârbiceanu (1882-1963); juristul, istoricul și publicistul Damaschin Bojincă (1802-1869); poetul medieșean George L. Nimigeanu (1938-2018); controversatul preot și scriitor sas Eginald Norbert Schlattner (n.1933); George Barițiu (1812-1893); Dionisie Romano – prim donator al Bibliotecii Academiei Române; editorul primei Enciclopedii române, dr. Corneliu Diaconovici (1859-1923); Gheorghe Lazăr dar și contemporanii noștri, academician Andrei Oțetea, Niculae Gastone, Ștefan M. Gabrian, Pavel Vesa, teme de lingvistică, de istoria Asociațiunii Astra, privitoare la transilvăneanul prin adopție Maximilian Leopold Moltke ori  romanitatea limbii române ș.a.

            Temele prezentate au stârnit un interes major și vor constitui sumarul celui de al V-lea volum, care va vedea lumina tiparului prin grija financiară a universității sibiene. Este aici locul să menționăm și implicarea organizatorică a celor două universitare, dr. Maura Geraldina Giura și dr. Carmen-Simona Oprișor, cele care au generat proiectul și l-au susținut, anual, printr-o devoțiune de excepție. 

                                                                                        Lucian G.