Creația pictorului Octavian Smigelschi expusă pentru prima dată la Iași

La Palatul Braunstein din Iaşi se va vernisa joi, 23 noiembrie, expoziţia "Pictor național. Octavian Smigelschi, între tradiție și inovație". Expozițiea este organizată de Muzeul Național Brukenthal şi Muzeul Municipal "Regina Maria” Iași cu sprijinul Ministerului Culturii și al Primăriei Municipiului Iași, cu prilejul Zilei Naționale a României.

Expoziţia curatoriată de dr. Alexandru Constantin Chituță, managerul Muzeului Național Brukenthal și dr. Aurica Ichim, managerul Muzeul Municipal "Regina Maria” din Iași reuneşte, pentru prima dată la Iași, cartoanele monumentale realizate de pictorul Octavian Smigelschi în perioada 1902-1903 pentru Catedrala Mitropolitabă Ortodoxă din Sibiu și Catedrala mitropolitană Greco-catolică din Blaj, cât şi creaţii laice și religioase, documente originale, fotografii din colecția Muzeului Național Brukenthal și din colecții private.
Delicat lucrate, cartoanele realizate de pictorul sibian Octavian Smigelschi uimesc atât prin rafinament şi bogaţia compoziţională, cât şi prin dimensiunile nemaiîntâlnite în pictura românească, fapt ce, atunci când sunt expuse, invită publicul la singura expoziţie de artă monumentală din ţara noastră.

Octavian Smigelschi a fost unul dintre cei mai importanţi artiști români de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi primul deceniu al secolului al XX-lea, cu contribuţii excepţionale în pictura religioasă şi o operă laică programatic înnoitoare. Crescut în mediul multicultural al oraşului Sibiu, Smigelschi şi-a desăvârşit pregătirea artistică la Şcoala de desen de la Budapesta iar apoi şi-a cizelat maniera prin numeroase călătorii de studii la Munchen, Viena, Dresda, Berlin, Veneţia, Ravena, Florenţa şi Roma. Este o perioadă densă de acumulări artistice, comparaţii, sublimări şi căutări de drumuri noi. Privit din această perspectivă, procesul de modelare artistică a pictorului are puternice conotaţii şi interferenţe europene, fiind un adevărat model de inter-culturalitate.

Opera lui Octavian Smigelschi cuprinde un număr mare de lucrări ce acoperă toate genurile, de la portrete, peisaje, subiecte româneşti rurale, compoziţii simboliste, figuri animaliere, până la studii de costume şi draperii, şi chiar statuete din argilă, utilizate în studiul costumului şi al drapajului. Dar capitolul care l-a consacrat definitiv în istoria artei românești a fost pictura monumentală religioasă.

Pictura din Catedrala mitropolitană din Sibiu, opera de căpătâi a pictorului, are un pronunţat caracter monumental. Personajele şi compoziţiile respiră o atmosferă de solemnitate, atitudinea lor vie şi caldă inspirând sentimentul păcii interioare.
Prin opera sa, în care a sintetizat spiritul apusean cu cel răsăritean Smigelschi a creat la Sibiu un stil propriu, numit neobizantin.

Dispariţia timpurie, la doar 46 de ani, a împiedicat desăvârşirea potenţialului creator al artistului român. De altfel, activitatea desfăşurată în cea mai mare parte în mediul provincial, marginal atât faţă de Budapesta cât şi faţă de Bucureşti, îi limitase şi până atunci afirmarea.

Artist de formaţie academică, ambiţios şi perseverent, Octavian Smigelschi (1866-1912) a fost un pictor de seamă ce şi-a pus o amprentă importantă în istoria artei româneşti. Pictor complex, cu o educaţie plastică europeană firească la un intelectual ardelean al epocii 1900, Smigelschi este un creator de artă naţională într-un mediu de multiculturalism care ar fi putut abate de la căutările a ceea ce s-ar putea numi „expresivitatea” expresiei naţionale.

Tematica abordată de Smigelschi este bogată şi diversă, artistul exprimându-se cu plăcere în peisaje, portrete, cu o preferinţă mărturisită în perioada sa de maturitate pentru compoziţiile cu tematică religioasă, ţărănească şi de inspiraţie simbolistă. El dorea cu ardoare crearea unei noi arte monumentale de un caracter naţional – românesc, nu numai bisericesc, ci şi profan.

Recunoaştem în activitatea de pictor de icoane spiritul ecumenic – avant la lettre- al lui Octavian Smigelschi, pictorul greco-catolic care a pictat atât iconostase şi biserici greco-catolice dar şi ortodoxe, luterane şi evanghelice.
În spirit artistic, Smigelschi este cel care leagă prin pictura sa în România Apusul de Occident.
Această minunată armonie a picturii lui Octavian Smigelschi nu a fost niciodată atinsă, nici până atunci, nici de atunci încoace, astfel încât şi astăzi pictura sa impresionează datorită calităţii şi carismei sale.
În decursul timpului, începând din 2010 Alexandru Constantin Chituță a început proiectul de readucere în actualitate a lui Octavian Smigelschi, organizând până în prezent 17 expoziții și conferințe în diferite orașe din România și tipărind 15 albume, cataloage și studii despre creația artistului sibian.

”Arta românească din Transilvania modernă a cunoscut în Octavian Smigelschi un demn reprezentant pe care acum Alexandru Chituță ni-l readuce într-o expoziție monumentală la Iași. Cunosc încă de la început proiectul de restituire științifică a artistului Smigelschi ce a debutat la Sibiu în 2012 prin munca deosebită pe care Alexandru Chituță a întreprins-o pe urmele prestigioase ale unui alt sibian Virgil Vătășianu.
Pictor complex, cu o educație plastică europeană firească la un intelectual ardelean al epocii 1900, Octavian Smigelschi este nu numai un artist important al artei din România, este o figură centrală a culturii românești. Creator de artă națională într-un mediu de multiculturalism care ar fi putut abate de la căutările a ceea ce s-ar putea numi „românitatea” expresiei culturale, Smigelschi s-a remarcat printr-o educație unică la un artist român de la începutul secolului XX. Deținea o cultură solidă care stătea între mozaicurile Ravennei și picturile din Bucovina, o cultură făcută și în lumea expresionismului din München dar și o cunoaștere foarte bună a artei europene l-a făcut să redea ceea ce putem vedea astăzi în expozițiile organizate și în acest nou volum.
Octavian Smigelschi este un intelectual pe care am început să îl iubesc mai mult decât o făceam până acum. Pictor și de peisaje transilvănene și de țărani, de mitologie folclorică și chiar inovator în materie de tehnici artistice, el a fost și o punte vie între cele două Biserici din Transilvania. Îl felicit pe Alexandru Chituță, organizatorul seriei de restituire artistică a lui Smigelschi și actualul manager al Muzeului Național Brukenthal pentru editarea unui nou album ce prezintă întreaga colecție realizată de artistul transilvănean pe care renumitul muzeu sibian o adăpostește” (acad. Răzvan Theodorescu)