Foto: Primăria Comunei Rășinari / Facebook
📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Reporterii Tribuna au discutat cu doi specialiști austrieci în inginerie chimică și știința materialelor despre proiectul minier și industrial Valea Dobra, propus de Mineral Proiect Invest (MPI) în zona Rășinari, și implicațiile sale tehnice și de mediu. David Konlechner, Doctor tehnician inginer chimist și inginer de proces, cu experiență în proiectarea instalațiilor industriale, tehnologiile de procesare chimică și regenerarea acizilor și Doctor Gernot Mevec, specialist în știința și ingineria materialelor, cu aproximativ 35 de ani de experiență în industria extractoare a materiilor prime și peste 20 de ani de activitate didactică au analizat posibila prezență a azbestului, metalele grele din zăcământ, tehnologia de procesare și costurile investiției. Compania a răspuns întrebărilor Tribuna și contestă o parte dintre riscurile invocate, însă mai multe aspecte depind de analize și evaluări care nu sunt încă finalizate.
Discuția vizează unul dintre cele mai controversate proiecte industriale propuse în județul Sibiu, asupra căruia locuitorii din Rășinari urmează să se pronunțe prin referendum local. În centrul dezbaterii se află compoziția rocii care ar urma să fie exploatată, eventualele riscuri asociate prezenței fibrelor de azbest și a metalelor identificate în unele probe, dar și tehnologia prin care compania intenționează să obțină produse pe bază de magneziu. Am cerut MPI să răspundă acestor întrebări, iar cei doi specialiști au analizat informațiile tehnice disponibile și au formulat observații din perspectiva domeniilor lor de expertiză.
Una dintre principalele preocupări privește posibila prezență a crisotilului, o formă de azbest, în minereul vizat pentru exploatare de pe Valea Dobrei. În răspunsul formulat pentru Redacția Tribuna, MPI contestă ideea că orice serpentinit conține obligatoriu acest mineral și spune că proporția sa nu poate fi stabilită doar pe baza denumirii rocii. Compania explică faptul că serpentinitul este alcătuit din minerale din grupa serpentinelor, între care lizardit, antigorit și crisotil. „În zona Valea Dobra există însă un complex de roci ultramafice, inclusiv dunite, wehrlite, metaperidotite și metagabrouri, cu grade diferite de serpentinizare”, se arată în răspunsul companiei miniere.
Potrivit MPI, investigațiile mineralogice efectuate până acum pe probe prelevate din perimetrul viitoarei cariere nu au identificat forme azbestiforme, iar analizele continuă, inclusiv prin laboratoare independente.
Gernot Mevec confirmă că există zăcăminte de serpentinit fără crisotil și că prezența acestuia nu poate fi dedusă automat din tipul rocii. Specialistul austriac introduce însă o precizare: pe baza informațiilor preliminare analizate, sunt anticipate urme de material fibros, care trebuies investigate suplimentar prin analize obligatorii.
David Konlechner consideră, la rândul său, că prezența azbestului nu poate fi tratată ca o certitudine înaintea unor investigații specifice. „Rezultatele analizelor independente, reprezentativitatea probelor și eventualele măsurători privind fibrele respirabile vor fi decisive în cazul acestui proiect, ca și în cazul celorlalte de acest gen din Uniunea Europeană. Faptul că serpentinitul nu conține obligatoriu crisotil nu demonstrează, prin el însuși, absența acestuia dintr-un anumit amplasament”, a explicat acesta.
Într-un articol publicat recent de România Curată, este invocată o lucrare științifică prezentată în 2023 la o conferință din Zürich, realizată pe probe provenite din două foraje puse la dispoziție de MPI, în care au fost identificate mineralizări care conțin nichel, cupru, cobalt și alte elemente, inclusiv arsen. Prezența lor ridică întrebări atât despre eventuala valoare economică, cât și despre riscul ca aceste elemente să ajungă în mediu în urma exploatării și procesării.
Atât compania, cât și cei doi experți cosultați de Tribuna afirmă că pentru evaluarea riscurilor sunt necesare date suplimentare privind concentrațiile reale din zăcământ, comportamentul metalelor în procesul tehnologic, compoziția reziduurilor și rezultatele testelor de levigare.
Reprezentanții Mineral Proiect Invest susțin că identificarea unor minerale care conțin nichel, cupru, cobalt sau arsen nu demonstrează automat existența unor concentrații care să permită exploatarea economică a acestor elemente și nici producerea inevitabilă a unei contaminări. Compania atrage atenția că studiul invocat în această discuție a fost realizat pe probe provenite din două foraje, puse la dispoziție chiar de MPI, iar rezultatele nu pot fi extrapolate automat la întregul zăcământ.
„Considerăm esențială distincția dintre identificarea unor minerale care conțin anumite elemente și demonstrarea existenței unor concentrații exploatabile economic. Rezultatele obținute din două probe nu pot fi generalizate la nivelul întregului zăcământ. Pentru caracterizarea corectă a acestor elemente sunt necesare analize chimice reprezentative, teste de mobilitate și evaluări ale reziduurilor rezultate în urma procesării. Nu excludem necesitatea unor măsuri specifice pentru gestionarea impurităților, însă simpla identificare a unor minerale care conțin metale nu demonstrează că acestea vor ajunge în mediu sau că va exista, în mod inevitabil, o contaminare”, transmit reprezentanții MPI.
De cealaltă parte, Gernot Mevec explică faptul că rocile naturale pot conține metale grele în concentrații foarte reduse, de ordinul părților per milion (ppm), care nu justifică recuperarea lor economică în proiectul analizat. Potrivit specialistului, planificarea actuală prezentată de compania minieră din România nu presupune exploatarea selectivă a unor categorii de rocă pentru valorificarea metalelor. Mevec atrage însă atenția că gestionarea metalelor și a apelor de suprafață trebuie inclusă în măsurile de protecție a mediului.
Doctor Gernot Mevec, doctor în știința și ingineria materialelor, cu 35 de ani de experiență în industria extractoare a materiilor prime
La rândul său, David Konlechner analizează problema din perspectiva procesului chimic. „Impuritățile metalice pot fi separate în etapele de purificare a soluțiilor, inclusiv prin procedeul de precipitare. Asta nu înseamnă însă că ele dispar: fluxurile secundare în care se concentrează trebuie caracterizate, tratate și gestionate corespunzător”, a declarat acesta pentru Tribuna.
O distincție importantă privește produsul industrial urmărit în prima etapă. MPI susține că proiectul nu vizează inițial producerea magneziului metalic, ci obținerea oxidului de magneziu (MgO) de înaltă puritate și a hidroxidului de magneziu [Mg(OH)₂], utilizat inclusiv în aplicații industriale ignifuge.
Fluxul tehnologic propus include tratarea materiei prime cu acid clorhidric, separarea impurităților, purificarea soluțiilor și recuperarea acidului. Producția de magneziu metalic este prezentată de companie ca o posibilă etapă ulterioară, care ar necesita tehnologii distincte.
Dr. David Konlechner consideră că evaluarea economică a unui proces destinat obținerii magneziului metalic nu poate fi aplicată automat unei instalații proiectate pentru oxid și hidroxid de magneziu. Cele două produse au aplicații, piețe și procese tehnologice diferite, observație susținută și de Gernot Mevec.
David Konlechner, Doctor tehnician inginer și inginer de proces
Totodată, Dr. Konlechner subliniază și rolul recuperării acidului clorhidric. Potrivit observațiilor sale, recuperarea ar putea depăși 99% în configurația tehnologică avută în vedere de compania minieră, iar etapa de dizolvare are caracteristici exoterme. Acestea sunt avantaje tehnologice potențiale, dar trebuie susținute de bilanțuri complete de masă și energie pentru a demonstra performanța unei instalații industriale.
Procesarea rocii presupune utilizarea acidului clorhidric, iar cantitățile necesare, transportul și manipularea substanței reprezintă un alt subiect de interes. MPI afirmă că tehnologia aleasă include un circuit de recuperare și regenerare, astfel încât acidul nu ar urma să fie consumat integral după fiecare ciclu. Compania recunoaște însă că vor exista pierderi tehnologice și consumuri de completare, precum și cerințe stricte de siguranță din partea autorităților supraveghetoare.
David Konlechner avertizează că ignorarea recuperării acidului poate conduce la estimări eronate ale costurilor de operare. Pentru o evaluare completă sunt necesare date despre randamentul real al recuperării, consumul de acid proaspăt, energia necesară regenerării și măsurile de siguranță industrială.
MPI afirmă că proiectul este dezvoltat etapizat, iar bugetele sunt fundamentate pe studii de inginerie și estimări ale costurilor echipamentelor. Reprezentanții companiei menționează colaborări tehnologice cu parteneri și consultanți industriali precum Andritz, ARP, KON și VTU.Compania invocă evaluări preliminare realizate de compania de consultanță VTU, care ar fi indicat un CAPEX de aproximativ 130 de milioane de euro pentru instalațiile analizate în prima fază. Această sumă nu reprezintă, potrivit MPI, valoarea totală a proiectului integrat și nici costul tuturor etapelor viitoare.
Fezabilitatea economică finală urmează să fie demonstrată prin studiile tehnico-economice corespunzătoare. Existența unor estimări preliminare și a unor parteneri tehnologici nu echivalează cu demonstrarea rentabilității investiției. În același timp, nici concluzia că proiectul ar fi neeconomic nu poate fi verificată în absența ipotezelor și calculelor care stau la baza unei asemenea evaluări.
Modul în care va fi exploatată roca și efectele asupra aerului, zgomotului și vibrațiilor sunt preocupări importante pentru comunitățile din apropierea perimetrului. MPI arată că metoda finală de exploatare și necesitatea eventualelor lucrări de împușcare urmează să fie stabilite prin proiectarea minieră și studiile geotehnice. Pentru limitarea prafului, compania are în vedere concasarea controlată, pulverizarea apei și utilizarea unor sisteme de transport acoperite.
Gernot Mevec confirmă că metoda de exploatare nu este încă stabilită definitiv și subliniază necesitatea unor măsuri de protecție conforme cu cerințele europene. Impactul asupra localităților trebuie evaluat prin studii privind calitatea aerului, zgomotul, vibrațiile și transportul materialelor. Măsurile prezentate de companie la nivel de intenție nu pot înlocui evaluarea efectelor concrete asupra comunităților din apropiere.
MPI afirmă că programul de explorare a inclus 17 foraje, cu o lungime cumulată de aproximativ 2.181 de metri, precum și analize geologice, chimice și mineralogice. Potrivit companiei, raportul final de explorare a fost depus în august 2025, iar licența de exploatare a intrat în vigoare în 2026. Resursele ar fi fost evaluate inclusiv de consultantul independent SRK Consulting, potrivit standardului PERC.
Existența licenței nu trebuie însă confundată cu obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor necesare începerii efective a activităților miniere și industriale. Situația documentelor administrative și a etapelor de autorizare trebuie verificată separat.
Totodată, MPI respinge asocierea proiectului Valea Dobra cu o presupusă operațiune speculativă pe piețele de capital. Compania susține că dezvoltă o investiție industrială concretă, pentru care au fost realizate lucrări de explorare, teste tehnologice și activități de proiectare.
Reprezentanții MPI invocă licența de exploatare, colaborările cu parteneri industriali și participarea la un proiect susținut de EIT RawMaterials la nivel european. Compania afirmă că ipoteza unei operațiuni speculative nu este susținută de documente sau tranzacții care să demonstreze o asemenea intenție și solicită prezentarea unor probe.
Totuși, activitățile de explorare și cercetare nu reprezintă, în sine, o garanție a succesului comercial sau a realizării investiției. MPI susține și că proiectul Valea Dobra diferă de alte investiții miniere invocate în dezbaterea publică prin resursele vizate, produsele industriale, tehnologiile propuse și contextul economic.
Cei doi specialiști austrieci clarifică aspecte diferite ale proiectului. David Konlechner se concentrează asupra tehnologiei de procesare, produselor urmărite, separării impurităților și recuperării reactivilor. Gernot Mevec analizează în special compoziția mineralogică, concentrațiile metalelor și investigațiile necesare pentru evaluarea riscurilor.
Ambii contestă ideea că serpentinitul ar conține în mod obligatoriu crisotil și subliniază diferența dintre magneziul metalic și compușii de magneziu vizați în prima etapă industrială. Punctele lor de vedere nu înlocuiesc însă rezultatele analizelor independente și documentațiile de mediu necesare pentru evaluarea amplasamentului.
Rămân de clarificat prezența eventualelor fibre azbestiforme, mobilitatea metalelor, compoziția reziduurilor, bilanțurile tehnologice și efectele exploatării asupra localităților din apropiere. Pentru acestea sunt necesare analize mineralogice și chimice reprezentative, teste de levigare, studii de mediu și documentații privind metoda finală de exploatare.
Pentru locuitorii din Rășinari și din celelalte comunități ale Mărginimii Sibiului, miza este accesul la informații verificabile despre o investiție propusă în apropierea lor. Atât explicațiile companiei, cât și preocupările legate de proiect trebuie evaluate pe baza acelorași criterii: date, documente și rezultate care pot fi verificate.
Teodora NAN
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Vlad IGNAT
Cosmin PAL
ADVERTORIAL
Ștefania VESA
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Râsul lumii! Au ajuns românii să ceară părerea unor austrieci! Ce-am ajuns!