Consilier al guvernatorului Isărescu, prezent la Sibiu, despre recuperarea tezaurului: „Sunt peste 400 de miliarde de euro ale băncilor rusești depuse în bănci din Europa. Dacă se vrea, se poate”

Chestiunea recuperării celor peste 90 de tone de aur pe care Banca Națională a României le-a încredințat spre păstrare Rusiei, de teama războiului, este tema unei expoziții organizate, în premieră, în țara noastră. 

Sibiul are onoarea de a fi prima gazdă a documentelor care atestă transferul tezaurului, după ce exponatele au avut parcurs internațional, care a inclus destinații ca Bruxelles, Cracovia, Varșovia, Viena, Bremen, Tel Aviv sau Washington.

Joi, 12 decembrie ac, la sediul Agenției BNR de pe strada Mitropoliei din Sibiu, numeroși reprezentanți ai administrației locale și județene, ai bisericii, armatei și sistemului bancar, au participat la inaugurarea expoziției care, totuși, va avea un acces limitat pentru public, în sensul în care grupurile vor trebui să se anunțe și să fie programate pentru vizită.

„Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României trimis la Moscova și niciodată returnat – o creanță mai veche de un secol” este titlul expoziției, principalul artizan al acesteia fiind Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu. 

Păunescu este membru în comisia care negociază returnarea tezaurului, fiind totodată autor al lucrării „Tezaurul Băncii Naționale a României dus la Moscova și niciodată returnat”. În alocuțiunea sa, acesta a arătat că decizia mediatizării prin inedita expoziție este „parte a noii strategii a BNR privind problematica tezaurului. Suntem o bancă, o instituție în bilanțul căreia avem o pierdere de peste 90 de tone de aur. Este și o chestiune dureroasă a istoriei noastre.”

Consilierul-autor a trecut în revistă eforturile pe care Banca Națională a României le-a făcut pentru a-și recupera aurul. „A existat și propunerea de cedare a Basarabiei în schimbul recuperării aurului. Apoi, în 1965, Ceaușescu a avut curajul să-i ceară lui Brejnev, la Moscova, restituirea tezaurului.”

Momentul negocierilor din capitala URSS a fost consemnat de Alexandru Bârlădeanu, la acea vreme prim-vicepreședinte al Consiliului de miniștri: „În total s-au depozitat la Moscova 93.452 kg aur fin, aproape în întregime format din monezi de aur și o serie de valori istorice și artistice (…) În două rânduri, în 1935, după reluarea relațiilor diplomatice, și în 1956, ne-au fost restituite o parte din aceste lăzi depuse, conținând arhivă, documente istorice, opere de artă, unele din ele importante pentru țara noastră, însă nu a fost restituit tezaurul de aur al Băncii Naționale, care reprezenta acoperirea monedei naționale si o mare avuție a poporului român”.

Invitat la eveniment, istoricul sibian dr. Vasile Ciobanu, cercetător a Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române, a arătat că „De-a lungul timpului, politica marelui vecin a fost aceeași: vom preda tezaurul poporului român. Nu s-a ținut de cuvânt nici măcar atunci, când aveau în România guvernul pe care și l-a dorit. De fapt, așa ni s-a întâmplat cu toate marile puteri. Când ne-au ajutat acestea dezinteresat?”

Dincolo de întrebarea aproape retorică a istoricului sibian, se află, totuși, demersul pe care Parlamentul European l-a făcut în luna martie a acestui an, când a votat rezoluția prin care solicita Rusiei să returneze integral României tezaurul național trimis în 1916 și 1917.

Rezoluția a fost inițiată de europarlamentarul român Eugen Tomac și semnată de toți europarlamentarii români. „Este primul document oficial european prin care solicităm Rusiei în mod explicit returnarea Tezaurului sechestrat ilegal. Este o chestiune de demnitate națională”, nota la acel moment, pe contul său de socializare, Eugen Tomac.

Demersul inițiat la Bruxelles a fost rapid îmbrățișat de conducerea BNR care, tot în primăvara acestui an, a început o campanie de mediatizare a eforturilor pe care România le face în recuperarea tezaurului, printre mijloacele folosite aflându-se expoziția itinerantă de documente bancare și lucrări cu caracter monografic.

„Fiecare din cei 705 europarlamentari au primit câte o copie în limba engleză a acestei lucrări, dar și altele ”, a anunțat Cristian Păunescu, precizând totodată că „Sunt peste 400 de miliarde de euro ale băncilor rusești depuse în bănci din Europa. O parte a banilor din profit a fost vărsată în conturile Ucrainei, la decizia Uniunii Europene. Dacă se vrea, se poate”.

Prezentă la eveniment, președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, a declarat în cadrul alocuțiunii sale că „În calitate de membră în Comitetul European al Regiunilor, voi transmite mesajul BNR către colegii mei din forul de la Bruxelles, pentru că soarta tezaurului privește fiecare român, iar recuperarea acestuia se poate face cu sprijinul partenerilor europeni”.

O notă aparte a fost și menționarea faptului că, în 1919, pe strada General Magheru a fost deschisă Agenția Sibiu a BNR, una dintre primele de acest fel din Transilvania, clădire care în prezent adăpostește Consiliului Județean Sibiu, momentan aflată într-un amplu proces de modernizare.

Mihai POP