* Mihai Şora povesteşte că prima întrebare pe care profesorul universitar Nae lonescu i-o punea studentului la examen era: "Dumneata ce carte în materie ai ci­tit?" Dacă învăţăcelul răspundea: "Cursul dumneavoastră", riposta dascălului era una singură: "Fii drăguţ şi vino dumneata la toamnă, dar nu fără să fi citit în problema ce cu adevărat te preocupă, în ultimă instanţă fie şi cu o carte de poezie." După cum se ştie, fără a-şi tipări cursurile, Nae lonescu a avut o mare înrâurire asupra tine­rilor în perioada interbelică. Despre el, G. Călinescu scria că "nu e un filozof, e ca lisus, un "învăţător", un Socrate al României". Norocul lui că a murit înainte de a veni comuniştii la putere, în 1940, la doar 50 de ani. Iată câteva dintre cugetările lui…reacţionare: "Frăţie de cruce şi legătură sufletească franco-română? Nu. Raporturile noastre sunt clare: noi îi iubim, ei – cel mult se lasă iubiţi; Omul e singurul animal care se poate rata. Raţa rămâne raţă orice-ar face; E o veche convingere a mea că oamenii politici gândesc surprinzător de puţin; Şcoala-i bună, dar să n-o iei în serios; Un lucru are importanţă dacă într-adevăr l-ai gândit tu singur" . *O enigmă a rămas pentru mine modul în care losip Broz Tito a reuşit să ţină unită Iugoslavia, într-o perioadă destul de dificilă politic, trebuind să balanseze între ruşi şi ame­ricani, împiedicând şi tendinţele naţionaliste ale popoarelor din Serbia, Croaţia, Slovenia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina. Culmea, la moartea lui, în 1980, "dictatorul "a fost onorat cu prezenţa a 31 preşedinţi de republici, 4 regi, 6 prinţi, 22 de premieri,11 şefi de parlamente naţionale. Tânăra lui soţie i-a supravieţuit 33 de ani, murind într-un pat de spital la Belgrad. * Alexandru Paleologu scrie în cartea sa "Breviar pentru păstrarea clipelor”/. ../Mă deranjează că, acum, în America, criteriul absolut de selecţie este mediocrita­tea. Numai aşa au putut avea ‘Statele unite un preşedinte ca Bill Clinton. Poate şi mai rău decât să fii tâmpit, e să fii nimic, aşa ca el. Dobitocul e, totuşi, ceva. Nimicul nu arată în niciun fel" .Sunt curios ce părere ar fi avut despre actualul băşinos. * Aş fi putut să jur că ie­purii sunt animalele cele mai prolifice, dar a venit un matematician/!/francez, Sebastien Le Prestre, Marchiz de Vauban, inginer militar şi mareşal al Franţei, care a calculat descendenţa unei scroafe timp de 12 ani, aceas­ta, împreună cu copii, nepoţi şi strănepoţi ajungând la cifra de 6 434 848 de porci. Încercaţi, dacă vă dă mâna, să verificaţi. * De-a lungul secolelor, mulţi au dorit să ne civilizeze după chipul şi asemănarea lor-şi turcii, şi austriecii, şi ungurii, şi ruşii, şi grecii-mai cu religia, mai cu binele, mai cu forţa, dar, până la urmă, au renunţat cu lehamite. De aceea, nu mă tem că neamul româ­nesc va dispărea vreodată în neantul istoriei nici în aceste vremuri de restrişte. * Ovidiu Hurduzeu este doctor în ştiinţe umaniste/?/şi scria în Tribuna de la Cluj: "Eu aş împărţi intelectualii (români-n.n.) în trei categorii. Prima este categoria intelectualilor obtuzi, care nu înţeleg nimic din marile provocări ale acestui secol, dar "ştim noi mai bine". Al doilea grup este cel al intelectualilor ticăloşi, cei care înţeleg ce se întâmplă, dar se pliază după cum bate vântul. Al treilea grup este cel al pişcotarilor cu viziunea intelectuală a unui administrator de bloc, bucuroşi să fie băgaţi în seamă la vreun eveniment sponsorizat de Sistem "Dacă ar fi să mă consider intelectual, cred că m-aş încadra în prima categorie a lui Hurduzeu. (Interesant ar fi să-i inventarieze pe intelectualii din Parlament.)