* Renumit scriitor american, evreu la origine, Norman Mailer (1923-2007) n-a excelat doar prin scrierile sale, ci şi prin viaţa particulară, schimbând şase neveste, cu care a avut opt copii. L-am cunoscut prin capodopera lui, romanul "Cei goi şi cei morţi", inspirată de experienţa lui ca participant la luptele din Filipine în Cel de-al Doilea Război Mondial. A primit prestigiosul Premiu Pulitzer, în 1968, pentru "Armatele nopţii" şi în 1979, pentru ”Cântecul călăului". Pe lângă panseul din titlu, vă mai ofer câteva: "Cultura merită riscuri, riscuri enorme. Fără cultură suntem cu toţii doar bestii totalitariste; Luciditatea este punctul de întâlnire dintre conştiinţă şi senzualitate; De ce ucidem oameni care au ucis alţi oameni? Să spunem altor oameni că este greşit să ucizi; Istoria e o imitaţie de proastă calitate”. Dacă vă place să citiţi, căutaţi cărţile lui Norman Mailer. * Daniel Marian se crede critic literar şi publică în revista Acolada din Satu Mare o cronică la volumul de versuri al unui Marin Beşcucă. Vă redau un pasaj din care n-am înţeles nimic: "Pe un tranzit ondulatoriu, dar care e bine că are la locul lor unii piloni de rezistenţă, poetul insistă asupra unei priviri-balaur, care sfredeleşte în inima arealului". Vorba lui Titu Maiorescu: "Beţia de cuvinte. Studiu de patologie literară" * Constantin Abăluţă este un nume cunoscut în lumea literară românească, având o carieră lungă  şi o vârstă înaintată (84 ani). Ia ascultaţi ce "poezie" îi publică Nicolae Manolescu în România literară: "M-am vârât în pat şi am ascultat apa cum curge la baie/Niciodată nu m-am gândit că apa din ţevi poate să curgă/încontinuu, ca fluviile. Noaptea întreagă/am ascultat apa cum curge la baie. Adormeam/şi iar mă trezeam, realitate sau vis, apa curgea la baie/…/"Etc.etc. Unde mai pui că Manolescu a publicat asta la rubrica "Poemul săptămânii". Unul s-a sclerozat, celălalt a dat în mintea copiilor. * La Editura Humanitas a apărut volumul "Prima lună de război – cronica evenimentelor. Discursurile preşedintelui Volodimir  Zelenski", "patronul" Liiceanu vrând să ne arate cum susţine el cauza Ucrainei. Un raft întreg de la librăria lui de pe str. N. Bălcescu este plin cu cărţi avându-l pe copertă pe actorul-preşedinte care îi ţine piept "Balaurului" Putin. Cred că, în curând, le va băga în coşul de nuiele al cărţilor cu preţ redus. * Dacă n-aţi ştiut, aflaţi că, în 26 decembrie 1989, ruşii au pus în circulaţie o monedă jubiliară Mihai Eminescu, în valoare de o rublă, în tiraj de două milioane de exemplare, cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la moartea poetului nostru naţional. La Leningrad a avut loc evenimentul, dar a trecut la noi pe neobservate din cauza revoluţiei şi a executării "tiranilor" Elena şi Nicolae Ceauşescu. Ai noştri, mai târziu, după stabilizare, i-au pus chipul pe bancnota de 500 de lei, care, azi, mâine va valora jumătate! * Întâmplător, am dat peste un carnet cu file îngălbenite, din 1928, când tata avea vreo 13 ani. Iată ce scria: "Hai să tragem hora mare/ Mai aici şi mai colea/Să o-ntindem spre hotare/Ca să trecem Dunărea/Noi suntem ai României/Ageri fii şi fraţi uniţi/Şi pe câmp de bătălie/Vom lupta nebiruiţi." Am găsit reproduse rugăciuni şi colinde. Astăzi, asemenea preocupări par de râs, dar generaţii întregi de copii au crescut şi s-au format cu asemenea texte care le cultivau patriotismul, credinţa în Dumnezeu, cinstea, spiritul de dreptate. Dar, cândva, la noi, dascălii erau dascăli de vocaţie, deşi aveau salarii de mizerie, iar în perioada cât a fost prim-ministru marele istoric Nicolae lorga, câteva luni n-au primit deloc, dar au continuat să-şi facă datoria.