* Un evreu bătrân le spunea tinerilor învăţăcei:"Ascultaţi la mine, când e soare şi cald bancherul îţi dă umbrela, iar când începe ploaia, ţi-o cere înapoi". Soluţia optimă ar fi să ai propria um­brelă cu tine şi când e senin şi când e înnorat. * "Moscova, 2 06 1947. Strict secret. Se va urmări ca între soldaţii noştri şi populaţia autohtonă (din ţările ocu­pate-n.n.) să nu se producă legături de niciun fel. Este inadmisibil ca ofiţerii noştri să viziteze autohtoni în locuinţele lor. Este, de asemenea, inadmisibil ca simpli soldaţi să stabilească relaţii cu femei din rândul băştinaşilor/…/"Ordinul nu se discută, se execută, dar aş pune pariu că mulţi dintre copiii născuţi în Germania după 1945 au taţi ruşi!/Şi prin Pău­ca au trecut, în marşul lor forţat spre Berlin, în 1944, dar n-au avut timp să-şi depună "lapţii"!/ * Din aceeaşi perioadă, iată câteva informafţii apărute în  România viitoare din Sibiu: "Salariile până la 2 500 lei sunt scutite de impozit; Zilele acestea (1 1 1949) a fost numit în postul de chestor cu delegaţie de a  conduce Chestura Poliţiei Municipiului Sibiu, tânărul muncitor ceferist d. Axente Muscă; Arestarea unui falsificator de bancnote; Este interzisă cu desăvârşire purta­rea de şepci cu aspect fascist/’/, cum de exemplu sunt cele de culoare bleu-marin, maron, verde, etc., cu cozoroc lung. Nerespectarea dispoziţiunilor atrage după sine se­vere sancţiuni”. Era vânzoleală mare la vremea aceea. Ru­brica de fotbal era susţinută de viitorul actor Avram Besoiu, care semna "Metaxa". Iată două formaţii reprezen­tative ale oraşului în 1949-CFR: Popa (Ciosa)-Morariu, Mus­că, Gheorghiu, Moldovan, Cund, Văcaru, Stuparu, Dragoman, Kucera, Gârleanu; CSM Arsenal: Cerbu-Băilă, Frunzescu, (Daju), Toderici, Straja, Kiss, Gherman, Geamănu, Ghilling, Isdrailă, Moldovan (Pe câţiva i-am mai prins şi eu în activitate). Sâmbătă, 30 aprile 1949, România viitoare şi-a încetat apariţia, locul ei fiind luat de Lupta Sibiului…* Dumi­nică 31 august 1952, în acelaşi ziar se anunţa că îşi schimbă numele în Flacăra Sibiului şi va apărea bisăptămânal, miercurea şi sâmbăta. Cu ea s-a mers până în 1968, când Sibiul a devenit judeţ, iar ziarul s-a transfornat în Tribuna Sibiului, cu altă faţă şi redactori mai şcoliţi decât cei dinainte. Dar asta-i altă poveste. * Se vor­beşte în deşert despre lipsa de responsabilitate a funcţionarilor publici de toate gradele, de la directorul in­stituţiei la femeia de serviciu. Păi, cine a contribuit la asta? Cei care au făcut să conducă tot felul de comi­tete şi comisii, cu inşi care n-au nici înclin nici în mânecă cu domeniul respectiv: primării, şcoli, întreprinderi, instituţii. Păi, dacă m-aţi numit sau ales primar ori director, lăsaţi-mă să conduc şi să răspund, nu-mi puneţi în cârcă tot felul de consilii de administraţie sterpe, cu inşi care vin la şedinţe, moţăie, iau banii şi pleacă. Aşa a apărut lipsa de responsabilitate şi găseşti pe câte o adeverinţă sau autorizaţie 5-6 semnături. De ce este nevoie de atâtea organe de control în toate domeniile, când, recent, cu azilurile, s-a văzut că sunt fără eficienţă? Unii susţin că acestea împiedică ilegalităţi­le, dar cine le-a împiedicat pe doamnele de la Primărie să-l  instaleze pe Bretan Miklos în buricul Sibiului, fără avizele obligatorii şi, apoi, să-l mute pe str. Nicolae Iorga, tot pe furiş? Lui Avram lancu nu i-aţi găsit un loc de onoare, vizibil, dar pe Brukenthal l-aţi putut trânti în Piaţa Mare în mai puţin de un an. Baia Populară era pe lista monumentelor istorice de 50 de ani, i-aţi mai dat o lege, dar de Palatul de Justiţie, tot monument istoric, vă pasă prea puţin, aruncând pisica moartă în curtea Ministerului de resort. Pe IPS Laurenţiu Streza l-a în­trebat cineva ce are de gând cu reşedinţa de pe Bulevardul Victoriei, tot monument istoric ce stă să se prăbuşească. O avem pe Raluca Turcan deputat de Sibiu şi, în­tâmplător, ministru al Culturii. Să vedem cu ce se va implica în acest haos.