Cifrele turismului sibian: ce a câștigat și ce a pierdut județul | Cum arată topul național

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Sibiul a primit 190.959 de turiști români în primele șase luni ale anului 2026, cu doar 535 mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut, într-o perioadă în care turismul intern din România a pierdut aproape 7% din vizitatori. Creșterea de doar 0,3% a fost însă suficientă pentru ca județul să urce două poziții în clasamentul național, până pe locul șapte, în timp ce durata medie a șederii turiștilor români a continuat să scadă.

Datele apar într-o analiză realizată de Vola.ro pe baza informațiilor extrase din baza de date Tempo a Institutului Național de Statistică.

La prima vedere, cele 535 de sosiri suplimentare nu reprezintă o creștere spectaculoasă, însă o comparație cu restul țării schimbă perspectiva: în perioada ianuarie-iunie 2026, structurile de cazare din România au înregistrat 4.364.934 de sosiri ale turiștilor români, cu 6,8% mai puține decât în primul semestru din 2025. În total, cu turiștii străini incluși, România a avut 5.556.529 de sosiri, cu 4,07% mai puține decât anul trecut.

Drept urmare, Sibiul este una dintre puținele destinații turistice importante din țară care nu au pierdut turiști români.

Mai mulți turiști, dar mai puține nopți

Paradoxul turismului sibian din prima jumătate a anului este că județul a câștigat foarte puțini turiști, dar a pierdut nopți de cazare. Concret, turiștii români au generat în primele șase luni 297.674 de înnoptări în unitățile de cazare din Sibiu, cu 1,2% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025. Durata medie a sejurului a coborât, la rândul ei, de la 1,58 la 1,56 nopți.

Această tendință este și mai clară la nivel național. În primul semestru din 2026, România a avut 10.804.137 de înnoptări, cu 6,71% mai puține decât în perioada similară a anului trecut, scăderea fiind mai mare decât cea a numărului de sosiri. Datele indică o comprimare a vacanțelor: oamenii continuă să călătorească, dar stau mai puțin.

Pentru Sibiu, acest lucru este important mai ales pentru că numărul de turiști nu este singurul indicator relevant pentru economia locală. Un turist care petrece două nopți în județ generează, în mod evident, mai multe cheltuieli pentru cazare, restaurante, transport și obiective turistice decât unul care pleacă după o singură noapte.

Locul 7 în România, după București, Brașov și Cluj

Cu 190.959 de sosiri ale turiștilor români, Sibiul se află pe locul șapte în clasamentul județelor și municipiului București. Primele poziții sunt ocupate de Brașov, cu 510.823 de turiști români, București – 414.513, Constanța – 340.186, Cluj – 229.493, Prahova – 219.271 și Mureș – 209.171. Sibiul este urmat de Bihor, cu 189.337, Vâlcea, cu 187.569, și Suceava, cu 176.505. Sibiul se află astfel la doar 1.622 de turiști de Bihor, județul aflat imediat sub el în clasament.

În primul semestru din 2025, Sibiul era pe locul 9 în acest clasament. Atunci județul avea 190.424 de sosiri ale turiștilor români, dar era depășit de Vâlcea și Suceava. În 2026, cele două județe au pierdut 12.318, respectiv 28.299 de turiști români, în timp ce Sibiul a rămas aproape la același nivel.

De altfel, Sibiul și Mureșul sunt singurele județe din primele zece ale clasamentului care au înregistrat creșteri ale numărului de turiști români. Mureșul a crescut cu 5,7%, până la 209.171 de sosiri, în timp ce Sibiul a avansat cu 0,3%.

Sibiul, dependent de oraș

O altă cifră din analiză arată cât de concentrat este turismul județean în municipiul Sibiu. În primul semestru al anului au fost înregistrate în județ 257.027 de sosiri ale turiștilor români și străini, iar municipiul Sibiu a concentrat 189.498, adică aproximativ 73,7% din total. La mare distanță urmează Avrig, cu 13.939 de sosiri, și Mediaș, cu 8.608.

Sibiul este, de asemenea, una dintre principalele destinații din România pentru turiștii străini. În primele șase luni au fost înregistrați 66.068 de turiști străini în județ, ceea ce plasează Sibiul pe locul patru la nivel național, după București, Brașov și Cluj.

Prin urmare, din totalul de 257.027 de sosiri înregistrate în județ, aproximativ un sfert provin din afara României.

România pierde turiști români, dar câștigă străini

Datele pentru prima jumătate a anului arată două evoluții foarte diferite ale turismului românesc. Numărul turiștilor români cazați în unitățile de primire din țară a coborât cu 6,8%, în timp ce numărul turiștilor străini a crescut cu 7,3%, până la 1.191.595. Astfel, declinul general al turismului este produs în principal de piața internă.

Sibiul beneficiază de ambele piețe, dar profilul său de destinație culturală și city-break îl face deosebit de relevant pentru turiștii străini. La nivel național, cei mai mulți vizitatori din afara țării au venit din Germania – 114.766 –, Italia – 105.737 – și Statele Unite – 78.786.

În același timp, România a devenit tot mai accesibilă prin transportul aerian. Aeroporturile din țară au înregistrat în mai 2026 2.573.314 pasageri, cu aproximativ 10% mai mulți decât în mai 2025 și cu 26% peste nivelul din mai 2019. Dintre aceștia, aproape 2,4 milioane dintre pasagerii lunii mai au călătorit pe curse externe. Pentru un oraș precum Sibiu, unde Aeroportul Internațional joacă un rol important în conectarea destinației cu piețele externe, această evoluție este relevantă.

Românii pleacă mai mult în străinătate

În timp ce turismul intern pierde teren, banii cheltuiți de români în străinătate au crescut. Potrivit datelor BNR citate în analiză, în primele patru luni ale anului românii au cheltuit 2,9 miliarde de euro pentru călătorii în străinătate, cu aproximativ 400 de milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. În același interval, turiștii străini au cheltuit în România aproximativ 1,4 miliarde de euro, ceea ce a dus deficitul balanței de plăți din turism la 1,5 miliarde de euro. Drept urmare, această situație este importantă și pentru Sibiul turistic, pentru că județul concurează nu doar cu Brașovul, Clujul sau alte destinații românești, ci cu un număr tot mai mare de destinații europene accesibile direct cu avionul.

Potrivit studiului citat, destinațiile preferate de români în această vară sunt – și în 2026 – Grecia, Turcia, Egipt, Spania și Italia, iar dezvoltarea transportului aerian schimbă comportamentul turiștilor dn ce în ce mai mult. Dacă în urmă cu un deceniu transportul era una dintre principalele bariere pentru o vacanță externă, oferta mai mare de zboruri face ca alegerea destinației să fie tot mai puțin dependentă de distanță.

Voucherele de vacanță, mai puțini bani pentru turismul intern

Un alt factor invocat în analiză este schimbarea sistemului voucherelor de vacanță. În 2026, valoarea voucherului este de 800 de lei, iar acesta se acordă angajaților din sectorul public cu venituri nete de cel mult 6.000 de lei. Valoarea voucherelor a fost redusă la jumătate față de nivelul anterior.

Datele centralizate de ANAT pe baza informațiilor Ministerului Finanțelor arată că decontările voucherelor au scăzut cu 61,5% în primele cinci luni ale anului, de la aproximativ 557 de milioane de lei la 214,5 milioane de lei.

ANAT estimează, pe piața agențiilor de turism, scăderi de 20–25% ale turismului intern. Este însă important de făcut distincția între această estimare, care se referă la activitatea agențiilor, și statisticile INS privind sosirile în unitățile de cazare.

Pentru Sibiul turistic, diferența dintre cele două piețe – turiștii care vin din România și cei care vin din străinătate – poate deveni tot mai importantă. Județul a reușit să păstreze aproape intact fluxul de turiști români într-un an dificil, dar cifrele privind înnoptările arată că stabilitatea numărului de vizitatori nu înseamnă automat și stabilitatea consumului turistic.

Deocamdată, Sibiul rămâne printre destinațiile turistice puternice ale României. Dar datele din prima jumătate a anului sugerează că următoarea provocare nu este doar să aducă turiști, ci să-i convingă să rămână mai mult și să cheltuiască mai mult în oraș și în județ.

Notă metodologică: cifrele privind „turiștii” din această analiză reprezintă sosiri înregistrate în structurile de primire turistică, nu persoane unice. Același turist poate fi numărat în mai multe județe dacă s-a cazat în mai multe locuri în perioada analizată.