Centrul Cultural TRIBUNA prezintă lucrările editate de comunitatea sibiană! Astăzi: lucrarea prof. univ. dr. Vasile Tabără și dr. Radu Tabără!

Vineri – 12 aprilie 2024, ora 12,00 – Centrul Cultural TRIBUNA va găzdui două lansări de carte. Prima lucrare este volumul II al colegului nostru, N.I. Dobra, intitulată sugestiv: „Din Memoriile unui gazetar bătrân (2022). Vocația noastră de măscărici și cabotini”. A doua lucrare – „Românii din Țara Făgărașului participanți la Primul Război Mondial” – creația a doi autori, tată și fiu: prof. univ. dr. Vasile Tabără și dr. Radu Tabără.

Ambele lucrări se pot deja achiziționa de la sediul cotidianului Tribuna, str. Coșbuc nr. 38 – Mica Publicitate.

Dacă lucrarea publicistului N.I. Dobra aproape că nu mai are nevoie de prezentare, toate articolele domniei sale fiind atent selectate de autor din articolele publicate în cotidianul Tribuna (în cursul anului 2022), vă prezentăm câteva considerații privind lucrarea cercetătorilor sibieni, prof. univ. dr. Vasile Tabără și dr. Radu Tabără.

Lucrarea apărută cu binecuvântarea Î.P.S. Dr. Laurențiu Streza – la Editura Asociațiunii ASTRA și Editura ANDREIANA a Mitropoliei Ardealului – cred că se poate afirma că este o premieră în domeniu, la 110 ani de la debutul primului război mondial. Se știe că declanșarea războiului a fost provocată de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei (moștenitorul tronului austro-ungar) la Sarajevo, la 28 iunie 1914. Bilanțul Războiului cel Mare – supranumit și RĂZBOIUL NAȚIUNILOR – în cei patru ani (1914-1918) a fost tragic. Din cei peste 70 de milioane de militari mobilizați (din care 60 de milioane europeni) au murit peste nouă milioane de combatanți și șapte milioane de civili, cifre ce se pot analiza și cunoaște din întreaga medie online, prezentă pe toate canalele de comunicare.

Mai puțin cunoscută este participarea efectivă a poporului român la acest război, cei doi autori prezentând în lucrarea lor (în 638 de pagini, cu anexă color) numai participarea locuitorilor Țării Făgărașului la primul război global din istoria omenirii. Spațiul unui articol este total insuficient în a surprinde contribuția acestei opere istorice, primii beneficiari fiind chiar locuitorii sudului Transilvaniei, 89 de localități din Țara Făgărașului putându-și recunoaște înaintașii. Încă din prefața lucrării aflăm că din totalul populației de 76.808 de locuitori, 12.710 au participat ca militari pe front sau la partea sedentară (reprezentând 16,55%). La finalul războiului, bilanțul nefericit și foarte dureros consemna un număr de 3.875 de morți, invalizi, bolnavi și dispăruți (5,05% din totalul populației), acestora trebuind să li se adauge și numărul de 1.076 morți pe front (reprezentând 9,68% din totalul militarilor care au luptat nemijlocit pe front, respectiv 1,4% din totalul populației acestor localități). Iar pentru că prefața semnată de col. (rt.) prof. univ. dr. Mircea Cosma – președinte Secțiunea Militară ASTRA – ne oferă o imagine de sinteză, reproducem selectiv:

« (…) Scurtele date biografice ale unor români, prezentate la sfârșitul analizei participării fiecărei localități la Primul Război Mondial, ne oferă posibilitatea cunoașterii unor destine, acțiuni și evenimente care au marcat locul și rolul comunității rurale respective în configurarea individualității hărții umane făgărășene în anii acestui război. Sunt prezentate date biografice ale unor locuitori din care se pot cunoaște diverse informații referitoare la profesie, unități militare din care au făcut parte, grade militare, decorații primate, situație familială, suferințe și chinuri indurate. Au fost mulți români trecuți pe „listele negre” ale administrației maghiare, judecați, condamnați sau chiar omorâți pentru că aceștia au luptat pentru câștigarea unor drepturi pentru români, fie că și-au manifestat simpatia pentru Regatul Român sau pentru că și-au ajutat frații lor români când armata română a trecut în 1916 la eliberarea pământului sacru transilvan. Spiritul de sacrificiu, dăruirea și mândria de a fi român a acestor adevărați purtători de românism, au devenit atunci exemple pentru ceilalți consăteni, iar astăzi, pentru noi, ca și pentru viitoarele generații vor rămâne un simbol sfânt al demnității și slujirii, chiar cu prețul vieții, a idealurilor neamului românesc.

Astfel, autorii, prin aceste biografii, ca și prin întreaga lucrare își fac un act de credință ca oameni, ca români care au înțeles că niciodată nu este prea târziu să redescoperim și să rescriem adevărul, oricât de dureros ar fi acesta pentru inimile și sufletul nostru. Autorii merită sincere felicitări pentru că au gândit și scris această lucrare, fără de care acest teritoriu cu oamenii săi ar fi fost văduvit de informații inedite ce-i îmbogățesc și întăresc statutul de Țară a Făgărașului.

La rândul nostru, avem datoria de a aduce un pios omagiu și de a depune florile prețuirii și recunoștinței noastre la monumentele și cimitirele care amintesc acțiunile de veșnică pomenire ale înaintașilor noștri și de a aprinde, cu sufletul împăcat, lumânări în memoria ostașilor făgărășeni și a tuturor ostașilor români care prin sângele vărsat și-au înscris faptele și numele lor în cartea de aur a poporului român și a armatei sale».

Marius HALMAGHI