Sintetică, dar plină de miez, este aprecierea lui Octavian Tăslăuanu privitoare la George Coșbuc, afirmație enunțată în fața mormântului acestuia din Cimitirul Bellu din București:  „Să îngenunchem cu evlavie în fața mormântului lui. Să îngenunchem cu smerenie la crucea ce străjuiește creștetul cântărețului pierdut, care, din razele geniului său, a împletit cununi de veșnică frumusețe și mândrie sufletului românesc. Să proslăvim, din generație în generație, amintirea acestei luminoase energii creatoare, care ne-a sporit bogăția spirituală cu cântece smulse din adâncurile ființei noastre naționale, descoperind lumea nouă a flăcăilor și fetelor, a poporului vânjos de la sate…Coșbuc a fost cel dintâi mare poet pe care ni l-a dat Ardealul.”  (Octavian Tăslăuanu, Coșbuc, în: „Luceafărul”, București, anul 1919, nr. 5, p. 82).

Bustul a fost ridicat în Piața Unirii, în colțul de sus, actualmente pe Bulevardul Victoriei, în părculețul din fața sediului vechi al Primăriei sibiene. La momentul vernisării, acea clădire adăpostea Administrația Financiară a orașului gazdă de memorabile congrese naționale și bisericești. Evenimentul este consemnat pentru ziua  de duminică 17 iulie 1933. Bustul ridicat marelui poet transilvan reprezintă una din valoroasele creații ale lui Corneliu Virgiliu Medrea (născut la 8 martie 1888 în localitatea Miercurea Sibiului- decedat în 25 aprilie 1964, la București), un fost sculptor monumentalist și profesor în acest domeniu artistic, membru corespondent al Academiei Române („Gazeta ilustrată”, anul II, 1933, nr.7, p. 141).

Solemnitatea sibiană a fost înălțătoare și prin prezența la inaugurare a unor distinse personaje ale vieții bisericești și civile: I.P.S. Mitropolitul Nicolae Bălan; P.S.Sa Arhiereul-vicar Vasile Stan, mai mulți miniștri,  oficialități  județene și locale, dar și un  numeros public.

   Bustul a fost ridicat, în semn de admirație și recunoștință față de poetul țărănimii române, din inițiativa unor  tineri membri ai societății „Acțiunea Românească”, de către artistul Medrea, cel care a fost un apropiat, trăitor, în casa poetului la București. 

Comentarii ale presei contemporane evenimentului sunt inserate în: „Gazeta Transilvaniei”, „Abecedar”, „Provincia literară”, „Telegraful român”, „Gazeta ilustrată”, „Brașovul literar și artistic” ș.a. 

Astfel, în iulie 1933, în publicația sibiană „Provincia literară”, aflată sub conducerea fraților Eugen și Paul Constant, apărea creația lui Horia Petra-Petrescu, fruntaș al ASTREI, intitulată „Fanfarele durerii”, creată special cu prilejul dezvelirii monumentului închinat memoriei lui George Coșbuc, la Sibiu. („Provincia literară”, Sibiu, anul I, 1937, nr.11-12, august-septembrie, p. 6-10).

În acest context  amintim și pe Teodor Mureșanu, poet și editor de publicații, tatăl viitorului istoric-academician Camil Mureșanu, cel care afirma: „ George Coșbuc s-a reîntors în dragul burg al învăpăiatei lui adolescențe. Pașii lăsați pe asfaltul și în colbul străzilor din Sibiu   i-au fost evocați, printr-un chip de la brâu în sus al poetului, ieșit din dalta sculptorului C. Medrea… Aici, în țara clasicelor săliștence, în vecinătatea superbului Negoiu, și-a făurit, poate, cele mai scumpe poeme…” (Vezi: „Abecedar”,Turda, anul I, 1933, nr. 11-12, iulie, p.7-8). 

O  publicație brașoveană înregistra în paginile sale un articol intitulat „Bronzul lui Coșbuc” din care cităm: „După un deceniu și jumătate de uitare vinovată -firele de tort- ale vremii se  întorc pe drumul -marilor întoarceri-, spre fruntea inspirată, spre sufletul integral-oglinditor a tot ce a fost frumos și românesc, spre coarda care a vibrat ca un chiot de redeșteptare și de  regăsire între Hordoul Năsăudului și inima Sibiului. Coșbuc a revenit între noi. În Sibiul pe care l-a iubit și unde și-a prins în forme eterne, visurile lui din cele mai de preț, Coșbuc s-a închis pentru totdeauna în bronz ca într-un turn, înfruntând vremurile. În dimineți și în amurguri tulburătoare, ochii lui deschiși în înfloriri și zboruri albe vor străluci ca două nemuritoare lumini, pe raza  cărora vor păși toți spre adevărata poezie.” („Brașovul Literar și Artistic”, anul I, 1931-1933, nr.10-11-12, p. 151).

„Gazeta ilustrată”, care apărea la Cluj, remarca următoarele: „În mijlocul lunii iulie a avut loc la Sibiu dezvelirea bustului marelui poet George Coșbuc, aducându-se astfel, prin bronzul meșteșugit turnat al sculptorului Medrea, un postum omagiu aceluia care a fost poetul țărănimii, în versurile căruia s-au încrustat frumusețea vieții rurale și ideile patriarhale, el fiind în acelaș timp cântărețul prin glasul căruia au vorbit vremurile de libertate pe care le trăim acum în România întregită” (anul II, 1933, nr. 7, iulie, p. 141).

Notificarea intitulată „Serbările de la Sibiu-17 iulie 1933” apărută în „Gazeta Transilvaniei”  face referiri la cele petrecute în această localitate. În primul rând se aducea la cunoștința cititorilor faptul că aici s-a instalat un nou inspector sanitar în persoana dr. I.  Stoichiță. Urmau detalii amănunțite  de la inaugurarea bustului poetului năsăudean, subliniindu-se  faptul că această creație artistică „simbolizează conștiința unității și aspirațiilor românești”: Ziua a început –  potrivit publicației – de diminiață, cu primiri solemne. Domnii Dumitru R. Ioanițescu, (1885-1970), avocat, parlamentar, membru al Partidului Poporului și apoi al Partidului Național Țărănesc, la acea dată ministrul Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale în guvernul Alexandru Vaida Voevod și Voicu Nițescu (1883-1968) din Săcele, fost director la „Gazeta Transilvaniei”, membru în mai multe guverne și organizator al Frontului Românesc,  ministrul Agriculturii și Domeniilor în același guvern Vaida Voevod, au fost salutați la gară de reprezentanți ai oficialităților locale precum și de un mare grup de partizani politici.

 Manifestările au fost demarate la orele 10, în sala prefecturii, locul unde a avut loc instalarea oficială în funcție a noului inspector general sanitar. Au luat cuvântul, adresându-i felicitări acestuia, dr. G. Marinescu, dr. Coriolan Ștefan – prefectul județului, dr. Wilhelm Goritz – primarul Sibiului între anii 1931-1935 și medicii P. Nistor și I. Sturza, urmate de un răspuns de mulțumire din parte noului nominalizat, dr. I. Stoichiță. În intervenția sa, ministrul Dumitru R. Ioanițescu, argumenta cauzele care au generat constituirea noii structuri sanitare, exprimând, totodată, convingerea sa fermă că inspectoratul, printr-o bună organizare, un management adecvat, își va dovedi utilitatea pentru sănătatea poporului. Se exprimau, de asemenea, mulțumirile sale pentru întregul sprijin oferit de  politicianul sibian Viorel V. Tilea (1896-1972), politician și diplomat, un mare patriot român, european prin vocație, jurnalist și scriitor, doctor în drept al Universității din Viena.

În  frumoasa Catedrală ortodoxă sibiană, construită în anul 1906, s-a oficiat un  serviciu religios la care au luat parte membri ai mai multor organizații: ai Acțiunii Românești, ai reuniunilor de meseriași români, ai comercianților și ai ceferiștilor.

Înainte de  dezvelirea bustului poetului George Coșbuc, s-a oficiat un serviciu religios la fața locului de către arhiereul Vasile Stan, asistat fiind de miniștrii Voicu Nenițescu, Dumitru R. Ioanițescu, V. V. Tilea, mitropolitul Nicolae Bălan, generalul Vasile Cristea, precum și de toate autoritățile civile și militare dar și de un imens public.

Și-a dat concursul la această serbare părintele profesor Timotei Popovici care a constituit un cor alcătuit din învățătorii întruniți din toată țara la Sibiu, la cursurile de vară organizate de Asociația generală a învățătorilor. Corul format din 160 de învățători și învățătoare a cântat la sfințirea apei răspunsurile la troparul „Mântuiește, Doamne, poporul tău”, tropar compus de profesorul Timotei Popovici special  pentru această serbare („Telegraful Român”, anul LXXXI, 1933, nr. 56 din 22 iulie, p. 2).

În discursul prilejuit de această ocazie, referindu-se la creația bardului,  P. S. Sa Arhiereul Vasile Stan, emitea următoarea apreciere: „Poezia sa este o erupție de flăcări calde și luminoase din subconștientul etnic, al neamului românesc, din acea visterie fără sfârșit de sentimente virgine fără de  sfârșit,  de credințe intime, de aspirații comune întregului nostru neam, care alcătuiesc marea simfonie a sufletului său poetic”. ( „Gazeta Transilvaniei”, anul XCVI, 1933, nr. 56 din 20 iulie, p.1).

Specificul ardelenesc în poezia lui George Coșbuc este de nuanță țărănească, cu centrul de gravitație în viața satului, de care poetul, odraslă de preot  de la sate, se simțea legat și fermecat.

Un loc aparte în gama de abordare a poetului nu lipsește iubirea de țară ce naște cântece și fapte de vitejie. Coșbuc, o personalitate fecundă și originală, a fost chemat de Ioan Slavici pentru a activa în redacția ziarului „Tribuna”. Deși scurt, „popasul” poetului pe meleagurile sibiene  (august 1887- sfârșitul anului 1889), într-o atmosferă culturală de excepție care pusese stăpânire pe burgul sibian, avea să petreacă, potrivit propriei mărturisiri „anii cei mai rodnici” ai carierei sale. Acum publică: „Nunta Zamfirei”, „Rada”, „Numai una”, balada „Draga mamei”, „Pe pământul turcului”, ( în Biblioteca poporală a „Tribunei”), „Fata craiului din cetini”, povestea în versuri „Fulger” și multe, multe altele în „Tribuna” și în calendarele care apăreau la Sibiu în acei ani. Totodată, Coșbuc a întreținut legături amicale cu mai mulți redactori și colaboratori ai publicației: Pompiliu Pipoși, Septimiu Albini, Ioan Bechnitz, Adrian Cașolțean, Daniil Popovici Barcianu, Gh.Bogdan-Duică, M. Pârvu, Nicolae Cristea, Aurel Popa și mulți alții implicați în apariția „Tribunei” sibiene.

            Voicu Nițescu, ministrul agriculturii, după ce a subliniat faptul că Sibiul a fost din totdeauna un centru de afirmare românească, menționa că „guvernul țării, prin reprezentanții lui de aici, se apleacă în fața omului a cărui operă, mai tare decât bronzul în care este turnat, va continua să fie izvor de recreere și întărire sufletească pentru generațiile de astăzi și multă vreme pentru generațiile viitoare”.

            Din partea Uniunii Scriitorilor Români a vorbit, în numele acestei asociații, poetul,  dramaturgul și prozatorul bucureștean Adrian Maniu, asociat neo-tradiționalismului român, care se numără, din 1921, printre fondatorii revistei „Gândirea” alături de Cezar Petrescu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Gib Mihăiescu și Nichifor Crainic. Maniu a fost frate al pictoriței Rodica Maniu (1890-1958) și cumnat al pictorului Samuel Mützner (1884-1959).

„Acțiunea Românească” lansează o invitație Asociațiunii „Astra” de a lua parte la această serbare. Răspunsul este pozitiv, fiind delegat dr. Gheorghe Preda vicepreședintele ASTREI: „Domniei Sale D-lui Ioan Muntean, președinte al „Acțiunii Românești” Sibiu. Mulțumindu-Vă pentru invitarea la solemnitatea dezvelirii bustului poetului George Coșbuc, ce se va ține duminica 17 iulie a.c., avem onoare a Vă face cunoscut că din partea „Astrei” va lua cuvântul dl. vicepreședinte Dr. Gh. Preda”. Semnează  vicepreședintele Astrei dr. D. Moga ( D.J.S.AN, Fond Astra, nr.2222/1933 din 14 iulie 1933). Acesta elogiază activitatea poetului, apreciind creația lui Medrea.

            La orele 13 a avut loc recepția de la Camera de Muncă unde au cuvântat Alexandru Samoilă, Mihail Enescu și ministrul Dumitru R. Ioanițescu. Masa comună s-a desfășurat la restaurantul Hotelului Bulevard. După servirea mesei, Dumitru R. Ioanițescu, Voicu Nițescu și Viorel V.Tilea, s-au deplasat la Săliște pentru a participa la solemnitatea inaugurării noii șosele menită să asigure o mai bună legătură a localităților Rod, Poiana și Jina cu Săliștea și Sibiul spre a le permite locuitorilor acestor așezări o mai facilă valorificare a produselor agricole. Șoseaua a fost realizată din fondurile Prefecturii, costul total al investiției ridicându-se la suma de 3,7 milioane de lei.

            Seara, la Sibiu, a avut loc o seară dansantă în organizarea societății „Acțiunea Românească”.

            În intervenția sa, Ioan Munteanu, în numele „Acțiunii Românești”, aduce caldele sale mulțumiri sculptorului Medrea și tuturor „binevoitorilor pentru sprijinul moral și material” acordat ridicării acestui monument. Încredințând bustul primarului din Sibiu, Munteanu afirma  cu tărie faptul că această operă de artă „simbolizează conștiința unității și aspirațiilor românești”.

            Istoricul-academician Ioan Lupaș aduce, cu acest prilej, omagiul Academiei Române al cărui membru a fost și George Coșbuc.

            În partea a doua a serbării corul a cântat două cântece cu texte din poeziile lui George  Coșbuc: „Sus, inima, români” – o compoziție a lui N. Oancea, fost profesor la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu și „La oglindă” de Timotei Popovici, pentru cor mixt și solo de sopran în interpretarea tinerei Ana Harhoiu, învățătoare în Gușterița, o compoziție în stil popular.

            „Prefectul Coriolan Ștefan încheie lista cuvântătorilor exprimând felicitări tuturor celor implicați în realizarea planului de ridicare a acestui frumos monument în orașul de pe malurile Cibinului. După masa luată la Restaurantul Bulevard, s-au făcut excursii în comunele din jur.    („Telegraful român”, anul LXXXI, 1933, nr. 56 din 22 iunie, p. 2)”.

George Coșbuc, una dintre personalitățile marcante ale culturii și vieții publice românești va rămâne legat pentru totdeauna de Sibiu, atât prin activitatea sa de îndrumător cultural, cât și prin contribuția sa la păstrarea și promovarea spiritului național pe aceste meleaguri.  

Lucian Giura