Banca Albina, prima dragoste a prof. univ. dr. Mihai D. Drecin! – în Sibiu, Prin Noi Înşine?

Mesajul rectorului Universităţii din Oradea, prof. univ.dr. ing. habil. Constantin Bungău, a fost prezentat de prof. univ. emerit dr. Mihai Drecin, care a continuat cu o temă foarte interesantă: „Monografii şi sesiuni ştiinţifice dedicate Băncii Albina din Sibiu (1897-2022)”, printre puţinele instituţii care s-a bucurat de câteva lucrări monografice şi studii, scrise de reputaţi istorici şi economişti din ţară: Horia Petra Petrescu, Victor Slăvescu, Ioan Lupaş, etc.

O serie de teme de cercetare ştiinţifică au făcut obiectul sesiunii de comunicări: „Banca Albina-suportul financiar bancar al afirmării tinerei burghezii româneşti din Transilvania (1872-1914) ” – comunicare a prof.univ. dr. Emilian M. Dobrescu (care va fi prezentată în volum); „Aspecte privind politica cultural-socială şi filantropică a băncilor româneşti din Transilvania în frunte cu Banca Albina (1872-1914)” – susţinută de dr. Iosif Marin Balog, secretar al Institutului de Istorie Gheorghe Bariţiu Cluj-Napoca; „Legăturile Băncii Albina cu lumea politică şi de afaceri din Regatul României (1872-1920)” – prof.dr. Delia Cora; „Relaţiile saşilor transilvăneni cu Banca Albina (1872-1918)” – conf.univ. dr. Vasile Ciobanu – Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Academia Română; „Ion I. Lapedatu – de la funcţionarul bancar din Transilvania la Guvernator al Băncii Naţionale a România (1905-1945)” – dr. Nadia Manea şi dr. Brânduşa Costache – Banca Naţională a României, Bucureşti; „Banca Albina din Sibiu în perioada interbelică (1919-1940) între relativa ascendenţă şi reală redresare financiară” – prof. univ. emerit dr. Vasile Dobrescu – Universitatea de Medicină, Farmacie şi Tehnologie George Emil Palade Târgu Mureş; „Filialele din Cluj şi Târgu-Mureş ale Băncii Albina în economia României interbelice (1920-1940)” – prof. dr. Raluca Lenarth Cluj-Napoca; „Filialele din Banat ale Băncii Albina (1920-1948)”; „Înfiinţarea Filialei din Bucureşti a Băncii Albina în presa vremii (1920)” – doctorand în istorie Ioan Adrian Branga.

Simpla expunere a celor 12 teme de cercetare conturează sfera aniversării organizate cu ocazia celor 150 de ani de la înfiinţarea Băncii Albina, prima instituţie de credit pur românească din întreg spaţiul geografic naţional.

Au ţinut să fie prezenţi istorici sibieni a căror activitate s-a împletit cu cercetarea destinelor instituţiilor naţionale româneşti: dr. Alexiu Tatu – director Arhivele Naţionale Sibiu, prof. univ. dr. Elena Macavei,
dr. Vasile Crişan, dar şi specialişti interesaţi de domeniul bancar. Sesiunea de la Sibiu, s-a organizat în continuarea celei din Bucureşti (27 iunie), sub înaltul patronaj al Băncii Naţionale şi al acad. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, cel mai longeviv şef de bancă centrală din lume (32 de ani). Membru al Clubului de la Roma şi al altor foruri bancare, Mugur Isărescu este autorul politicii monetare care a ajutat România să se redreseze, în lunga perioadă de tranziţie de la economia centralizată la economia de piaţă, având o poziţie activă în configurarea sistemului finaciar bancar românesc contemporan.

Se cuvine a sublinia meritul prof. univ. dr. Mihai D. Drecin, faptul că în ultimele decenii s-au organizat o serie de activităţi şi sesiuni ştiinţifice de aniversare a renumitei bănci sibiene. Într-o perioadă în care istoria şi geografia sunt discipline ce se doresc limitate (ca număr de ore), existând chiar intenţia de „unificare” a acestora, se cuvine a prezenta o constatare împărtăşită de participanţi: lipsa accesului tinerilor la istoria economică a României! Filozoful german Immanuel Kant afirma – în urmă cu peste două secole – că „un popor fără cultură este un popor uşor de manipulat”. Cu mult înainte de enunţarea doctrinei economice promovate de Partidul Naţional Liberal – Prin Noi Înşine! – 1098 de acţionari au semnat şi suprasemnat primul capital societar al „Albinei”, încă din 1871. La aniversarea a 50 de ani de existenţă a băncii, Revista Economică (Cluj, 9 martie 1922) enumera «reprezentanţii economiei noastre naţionale, de pe acele vremuri: 60 comersanţi, 52 industriaşi, 41 advocaţi, 38 învăţători, 140 preoţi şi alte feţe bisericeşti, 224 agricultori, 178 notari comunali, juzi şi diferiţi funcţionari de stat şi 365 diverşi profesionişti liberi, ingineri, medici, privatieri şi în fine o sumă frumoasă de comunităţi bisericeşti şi fonduri, toţi şi toate, dela primul până la ultimul, Români adevăraţi şi-oameni de bine, au clădit temelia Albinei …». Toţi aceştia au urmat îndemnul unui „modest dascăl, Visarion Roman, … bărbat de o tenacitate extraordinară”. Atunci, autorul articolului, ec. Vasile Vlaicu făcea o constatare, care este şi în prezent actuală: «Astăzi nici nu e nevoie de degetele dela amândouă mânile, pentruca să numărăm numărul minimal de acţionari capabili să fondeze o societate pe acţii cu capital societar mult mai mare. Dar, astăzi persoane, cari formează o societate anonimă, nici nu se mulţămesc cu una singură, ci aceleaşi persoane constituesc alte două, trei şi mai multe societăţi anonime». Despre rolul băncii sibiene Albina – pe multiple planuri, inclusiv cultural şi filantropic – s-a scris şi se va scrie. În 1948, banca Albina a fost naţionalizată, atunci consemnându-se sfârşitul sistemului bancar privat românesc. La 31 ianuarie 1948 – la începutul anului al 50-lea de existenţă – dispărea Revista Economică, odată cu stingerea din viaţă a directorului societăţii de asigurare Prima Ardeleană Sibiu, Vasile Vlaicu. În necrologul său, am redescoperit bogata activitate economică, publicistică şi editorială, Vasile Vlaicu fiind stenograful marii Adunări Naţionale – 1 Decembrie 1918 Alba Iulia -, dar şi un versificator renumit. Pentru tinerii cititori, prezentăm dedicaţia acestuia „lui Pytagora” (1944) cu titlul „Matematica şi poezia”: „Puţini matematicieni poeţi/ Pe lumea asta. Dacă vreţi,/ Un lucru poate să se ştie,/ Că Matematica-i o poezie”. Sibiul încă nu şi-a redescoperit „albiniştii”, mulţi dintre cei care au pus bazele economiei româneşti pierzându-se în uitare. Concepte noi – „satul global” şi „diplomaţia reţelelor” -, stau la baza globalizării financiare, proces definit de regula celor trei D: „dezintermediere”, „dereglementare” şi „defragmentare”. Tinerii zilelor noastre ar trebui să se familiarizeze cu noţiuni de istorie economică, mitul pandemiei financiare având – ca principali responsabili de
crize – tipuri noi de viruşi: cei financiari!

Student fiind, am învăţat istoria economică a profesorului, istoricului şi premierului Radu Vasile (1942-2013), România având lucrări fundamentate în domeniu, acestea trebuind redescoperite şi actualizate. Îi urăm sănătate energicului prof. univ. dr. Mihai D. Drecin (n.1944, Arad), cu speranţa continuării efortului de cercetare a trecutului bancar românesc, domnia sa declarând public că Banca Albina este prima sa dragoste! Pe când vom audia teme de cercetare ştiinţifică (?): 1.Creşterea şi decăderea băncii postdecembriste „Albina”; 2.Albina „Carpaţilor” şi rolul finanţelor în salvarea planetei; 3.Localităţi înfiinţate prin colonizare – cu sprijinul Băncii Albina; studiu de caz: satul Albina – jud. Timiş, fondat de cca. 100 de familii de sibieni din Sebeşu de Jos şi comuna Sadu. Noi credem că şi satul „sibian”, aflat la 9 km de capitala Banatului, poate contribui la reuşita proiectului „Timişoara – Capitală Culturală Europeană 2023”!