Având în vedere volumul mare de produse ali­mentare din aceste sorti­mente care se regăsesc la procesare sau în distri­buţie pe piaţa de consum, există riscul ca pe parcursul lanţului alimentar unele produse să fie supuse contaminării cu microor­ganisme sau prin conta­minanţi naturali care sunt introduşi accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor.

Din acest motiv este absolut necesar ca securi­tatea şi siguranţa produ­selor alimentare să poată fi realizate şi controlate prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

În aceeaşi măsură pentru prevenirea apariţiei unui disconfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare  sunt responsabilizaţi, în con­textul normelor sanitare veterinare şi pentru sigu­ranţa alimentelor şi con­sumatorii de alimente specifice acestei perioa­de, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

– achiziţionarea alimen­telor de origine non-ani­mală specifice postului numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar-vete­rinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerţul "stradal"(atenţie la sucuri sau diferite produse con­servate la domiciliul unor comercianţi, neautorizaţi);

– citirea cu atenţie a instrucţiunilor de pe eti­chetele produselor alimen­tare ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii privind elementele componente, modul de păstrare, pre­parare corectă şi termenul de valabilitate;

– păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă,în frigider, în spaţii uscate la temperaturi optime, după caz;

– evitarea manipulării ali­mentelor de către per­soane care prezintă mo­dificări în starea de sănă­tate, sau leziuni la nivelul degetelor de la mâini;

– păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi,veselă, etc);

– folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;

– spălarea atentă a fructelor şi a zarzavaturilor folosite în reţetele culinare sau când acestea se consumă crude;

– asigurarea condiţiilor de protecţie necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate con­su­mului protecţie faţă de insecte, rozătoare, sau alte animale;

– gestionarea corectă a resturilor menajere;

Cu referire la aprovi­zionarea cu peşte sau produse din peşte, ali­mente care se pot con­suma în anumite zile din perioada Postului, atenţio­năm ca populaţia să cunoască următoarele:   

Peştele se comercia­lizează în stare vie, refri­gerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comer­cializarea acestuia este admisă numai în unităţi specializate, sau secţii ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar-vete­rinar.

Peştele în stare vie se păstrează în vase speciale cu apă, nu mai mult de
24 de ore.

Suprafaţa peştelui tre­buie să fie curată, fără lovituri şi semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date şi să fie lipiţi strâns de corpul peştelui.

Nu cumpăraţi peşte, dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de branhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu uşurinţă în carne lăsînd urme care nu mai revin la normal.

Peştele refrigerat este acel peşte la care tempe­ratura corpului în profun­zimea ţesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.

Nu cumpăraţi peşte re­frigerat cu leziuni meca­nice, cu consistenţă slab compactă, cu miros de fermentare în branhii, cu prezenţa stratului exterior mucilaginos (cleios).

Peştele congelat se con­sideră acel peşte procesat la care temperatura în profunzimea ţesutului muscular este coborâtă până la minus 18 grade Celsius cu menţinerea calităţii gustative şi a valorii nutritive a peştelui viu.

Nu cumpăraţi peşte congelat cu prospeţime îndoielnică, cu miros de rânced, cu nuanţă gălbuie a pielii şi a stratului de grăsime, precum şi cu gust amar.

Verificaţi pe etichetă data recoltării şi data congelării.

Peşte în conserve şi semiconserve ambalat în cutii metalice sau din sticlă este divers: conserve natu­rale, conserve din peşte în suc propriu, conserve din peşte cu adaos de ulei vegetal, conserve din peşte în sos de tomate, şprot în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri şi multe altele.      

Nu cumpăraţi conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate şi cu erme­ticitatea deteriorată. 

Nu consumaţi conserve şi semiconserve din peşte înainte de a verifica as­pectul exterior (miros, cu­loare), precum şi conţinutul (gustul), consistenţa (uni­for­mitatea şi densitatea) acestora.

Sortimentele de peşte sunt însoţite obligatoriu de certificat de confirmitate privind calitatea, originea acestuia şi valabilitatea, eliberat sub responsa­bilitatea operatorului eco­nomic furnizor.

Protejarea populaţiei este asigurată permanent de personalul de specia­litate din cadrul D. S. V. S. A. judeţene, prin monito­rizarea şi efectuarea de acţiuni de control tematice, cu referire la respectarea normelor de funcţionare şi igienă în unităţile furni­zoare de materii prime, în unităţi de procesare a produselor alimentare de origine nonanimală, unităţi de depozitare şi comer­cializare, pieţe agroali­mentare şi alte obiective care pot fi considerate în anumite condiţii cu risc alimentar, precum şi prin analize la laboratoare acreditate, din probe recoltate din materii prime şi produse finite, pentru examene microbiologice, fizico-chimice, determi­narea aditivilor, a conta­minanţilor, pesticide, rezidii de metale grele, mico­toxine, medicamente, or­ganisme modificate gene­tic, radioactivitate, etc.

     Dr. Penţea Ioan Viorel –  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu