Alegeri în Germania. Rezultatele pot determina direcția politicilor europene și stabilitatea regională

Astăzi, 23.02.2025, este o zi importantă pentru viitorul Europei, deoarece în Germania au loc alegeri pentru componența viitorului Bundestag. Majoritatea sondajelor (de exemplu, cel realizat de Tagesschau) arată aceleași rezultate de mai multe săptămâni:

CDU/CSU – 30%. Creștin-democrații se pregătesc să câștige aceste alegeri și îl propun ca viitor cancelar pe Friedrich Merz (69 de ani), fost coleg al Angelei Merkel, care însă l-a marginalizat în trecut. În campania electorală, CDU/CSU și-a exprimat sprijinul total față de o Uniune Europeană puternică și față de Ucraina, promovând în același timp o atitudine echilibrată față de imigranți.

AfD – 21%. Partidul, catalogat drept populist sau chiar extremist de dreapta de mass-media germană și internațională (inclusiv cea de la noi), și-a centrat campania electorală pe un mesaj profund anti-imigrație. De asemenea, au adus în discuție posibilitatea unui viitor „Gexit” dacă Uniunea Europeană nu se reformează și au pledat pentru reluarea relațiilor comerciale cu Rusia, în special privind importul de gaze. În privința Ucrainei, AfD susține o atitudine neutră din partea Germaniei. Candidata partidului pentru funcția de cancelar este Alice Weidel (46 de ani). Co-președinta AfD beneficiază de susținerea lui Elon Musk și JD Vance și are legături apropiate cu Viktor Orbán. Printre altele, miliardarul american, vicepreședintele SUA, premierul Ungariei, dar și „suveraniștii” din țara noastră, alături de voci din AfD, susțin „familia tradițională”. Totuși, în mod paradoxal, Alice Weidel este într-o relație amoroasă cu o imigrantă, alături de care a înfiat și crește doi copii.

SPD – 15%. Social-democrații înregistrează o scădere de aproximativ 10% față de scorul cu care au câștigat ultimele alegeri. Olaf Scholz, actualul cancelar și candidatul partidului pentru un nou mandat, pare departe de obiectivul de a rămâne la conducere.

Die Grüne – 13%. Membri ai „coaliției semafor” alături de SPD și FDP, ecologiștii par să fie cel mai puțin afectați de uzura guvernării în sondaje.

Die Linke – 6%. Cu origini în fostul partid comunist și considerați acum populiști de stânga, aceștia au dus o campanie agresivă pe rețelele de socializare, unde concurează cu AfD pentru vizibilitate.

BSW – 5%. Sahra Wagenknecht a părăsit „Die Linke” și și-a fondat propriul partid, care îi poartă numele, pe un model similar cu cel al Dianei Șoșoacă în România. BSW este etichetat drept populist de stânga, dar promovează, în mod paradoxal, și politici apropiate de cele populiste de dreapta ale AfD.

FDP – 4%. Liberalii se pregătesc să piardă și ei aproximativ 10% față de alegerile anterioare și riscă să nu atingă pragul electoral necesar pentru a intra în Bundestag.

Nehotărâți – 6%.

I-am cerut ajutorul lui ChatGPT pentru a afla cât de populare au fost partidele politice din Germania pe TikTok, având în vedere influența semnificativă pe care această platformă a avut-o în recentele alegeri din România. Datele oferite sunt următoarele:

AfD – 123 milioane de vizualizări (26% din totalul vizualizărilor partidelor)

Die Linke – 108 milioane (23%). De remarcat faptul că, în ciuda numărului relativ mic de urmăritori, partidul a obținut un număr mare de vizualizări, ceea ce ar putea sugera influența algoritmilor.

FDP – 67 milioane

CDU – 54 milioane

Die Grünen – 48 milioane

SPD – 39 milioane

BSW – 32 milioane

Rețelele de socializare, în special platforma TikTok, demonstrează o influență considerabilă asupra rezultatelor electorale. Pe baza acestor cifre, îndrăznesc să formulez câteva previziuni privind scorurile pe care le-ar putea obține partidele:

1. CDU și AfD vor concura pentru primul loc, ambele situându-se în jurul a 25%.
2. Die Linke și BSW, ambele partide populiste de stânga, vor cumula aproximativ 15%.
3. SPD și Die Grünen vor obține fiecare între 10% și 15%.
4. FDP ar putea totuși să atingă pragul electoral și să intre în Bundestag, datorită vizibilității mari pe rețelele sociale.

Dacă aceste previziuni se confirmă, CDU – partid de dreapta – ar putea fi nevoit să formeze o alianță cu două partide de stânga, probabil cu SPD și Die Grünen. O astfel de coaliție, între partide cu ideologii divergente, ar putea genera tensiuni și dificultăți în guvernare. În plus, în mass-media germană, guvernele formate din alianțe între trei partide nu sunt privite cu ochi buni, acesta fiind considerat unul dintre motivele principale pentru care „coaliția semafor” nu a funcționat eficient, conducând la alegeri anticipate. 

Luni dimineața vom avea o imagine mai clară asupra direcției în care se va îndrepta Germania în următorii ani, iar acest rezultat ar putea influența și traiectoria Uniunii Europene.

Ionuț Stăncelu