"Albertina & Brukenthal". Expoziţie cuprinsă în Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu

Muzeul Naţional Brukenthal anunţă că sâmbătă, 24 iunie, de la ora 13, la Palatul Brukenthal se va vernisa expoziţia "Albertina & Brukenthal". Vor fi expuse lucrări de pictură, desen, gravură, litografie semnate de Durer, Rafael, Leonardo, Michelangelo, Brueghel, Rembrandt, Rubens, Schiele, Munch, Neuhausser, Smigelschi, Tonitza, Luchian, Baba, Wagner s.a.
Muzeul Naţional Brukenthal începe din acest an o colaborare cu Muzeul Albertina din Viena. Recunoscut ca "poate cel mai rafinat şi frumos din Europa", Muzeul Albertina deţine o valoroasă colecţie de gravuri şi desene care este în continuare cea mai mare din lume.
Această colecţie deţine lucrări de Michelangelo, Durer, Rembrandt, Rubens, Schiele etc.
Expoziţia "Albertina şi Brukenthal" urmăreşte să pună împreună într-o expoziţie cele două mari muzee ale lumii, subliniind punctele comune ale acestora: fondatorii muzeelor-  Prinţul Albert Casimir şi baronul Brukenthal, doi prieteni, ambii aflaţi în strânse legături cu Maria Tereza şi membri ai lojei francmasonice şi renumiţi colecţionari. Se cunoaşte faptul că în timpul şederii la Viena dar şi a numeroaselor vizite, Brukenthal a avut posibilitatea de a vedea personal numeroase galerii şi colecţii private. Deosebit de multe lucruri a învăţat de la renumitul cunoscător Albert von Sachesn-Teschen. Din dorinţa de a beneficia la maxim de cunoştinţele acestuia, Brukenthal l-a vizitat la Bratislava, la acea vreme capitala Ungariei, unde Albert era guvernator.
Atât arhiducesa Maria Christina cât şi Sophia Katherina au avut o mare influenţă în viaţa soţilor lor, Albert şi Samuel, sprijinindu-i şi fiindu-le alături în îmbogăţirea colecţiilor.
Baronul Brukenthal a fost cel care încă din anul 1802, când şi-a redactat testamentul, şi-a cedat întreaga avere comunităţii, care ajungea astfel cel mai mare muzeu din Europa de sud-est. La Viena peste ani, Albert von Sachsen-Teschen îşi ceda şi el colecţiile, înfiinţând celebra Albertina, instituind, asemeni lui Brukenthal, un fideicomis.
Sibiul devine în vremea lui Brukenthal Mica Vienă din Estul Europei dar şi "poarta" prin care ideile dezvoltării şi ale iluminismului pătrund în spaţiul transilvănean. Atât la Viena cât şi la Sibiu, ambii iubitori ai artelor doreau ca muzeul nu doar să bucure publicul, ci să stimuleze şi studiul artei şi al aprofundării cercetărilor. În amenajarea pinacotecii sale, Brukenthal a beneficiat de sfaturile venite de la Viena şi de la prietenul său Albert von Sachesn-Teschen şi ale lui Christian Mechel – însărcinat cu reorganizarea colecţiei de artă imperială. Galeria lui Albert reflecta şi ea noile direcţii ale iluminismului târziu. Picturile erau grupate în ordine cronologică pe şcoli. În acest fel o colecţie de tablouri nu mai era menită doar să facă placere privitorilor încântaţi de frumuseţea lucrărilor, ci servea, în spirit illuminist, educării şi instruirii. Prin noul sistem de ordonare, cele două colecţii vieneze au determinat modificarea paradigmelor de receptare a artei, pregătind conceptul modern de muzeu. La Sibiu, Brukenthal reprezenta tipul colecţionarului modern, demonstrat prin decizia de a-şi deschide pentru public pinacoteca sa şi de a o populariza. Colecţia sa nu s-a conformat doar principiului l'art pour l'art ci îşi asuma o înaltă misiune politică-educativă.
Peste veacuri, astăzi Muzeul Albertina din Viena şi Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu sunt două instituţii care au multe chestiuni în comun.
Astăzi, Muzeul Albertina deţine una dintre cele mai importante colecţii de grafică din lume, cu capodopere din mai multe secole. Aceasta este găzduită într-un palat baroc situat pe fostele bastioane ale Vienei. Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la restaurarea la care a fost supus muzeul. Sub conducerea prof. dr. Klaus Albrecht Schröder (n. Linz 1955), muzeul a fost îndelung renovat, modernizat şi extins. Modernizarea acestei clădiri istorice vechi de 150 de ani a generat extinderi ale nivelului inferior şi superior pentru a se adapta la cerinţele muzeologice ale Muzeului Albertina, prin producerea unei iluminări adecvate, controlul climatic şi securitate. În anul 2003, intrarea exterioară a muzeului a fost completată de intervenţia lui Hans Hollein, numită proiectul "Aripa Soravia". Intrarea principală a Muzeului Albertina se distinge printr-o elegantă umbrelă zburătoare lungă din metal, în deplin contrast cu clădirea principală. Este un acoperiş în formă de aripă în consolă de 64 de metri, realizat din titan, care acoperă accesul principal, unde au fost adăugate scări rulante şi lifturi în interiorul vechilor ziduri pentru a facilita circulaţia între nivelul foaierului şi piaţă. Intervenţia a inclus, de asemenea, curăţarea unui zid mare de părţile deteriorate pentru a face vizibile vechile fundaţii ale zidurilor de cărămidă ale palatului, generând un spaţiu de 7,50 metri înălţime, utilizat pentru o cafenea/bar. Această capodoperă originală, numită "Aripa Soravia", a dobândit statutul de punct de reper şi a fost, fără îndoială, una dintre tuşele radicale, dar atrăgătoare ale lui Hans Hollein.
De la redeschiderea clădirii în 2003, programul ambiţios de peste 150 de expoziţii a atras peste 15 milioane de vizitatori la muzeu. Cel de-al doilea sediu al Muzeului Albertina, Albertina Modern, dedicat artei din epoca actuală, s-a deschis în mai 2020.
Evenimentul este cuprins în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, curatorul expoziţiei fiind dr. Alexandru Constantin Chituţă. Organizatorii transmit mulţumiri le această cale prof. dr. Klaus Albercht Schröder, Gudrun Stangl-Gorisek şi Maria-Christina Metzler.