Ciprian Faraon: „Suntem pe ultimele locuri la absorbția fondurilor europene pe Regiunea Centru". Omul de afaceri reclamă „haosul organizatoric”

Județul Sibiu ocupă unul dintre ultimele locuri în regiunea Centru în privința atragerii de fonduri europene nerambursabile, iar Primăria Sibiu cheltuiește bani din bugetul local pentru proiecte ce puteau fi realizate cu bani europeni sau naționali, conform aprecierilor omului de afaceri Ciprian Faraon, președintele organizației municipale Sibiu a Partidului Forța Dreptei.

Conform datelor de pe harta finanțărilor din fonduri UE, la 31 martie 2023, Sibiul se afla pe locul 4 din 6 în Regiunea Centru la atragerea de fonduri europene nerambursabile, amintește Faraon.

„La 31 Martie 2023, conform hărții finanțărilor din fonduri europene (https://mfe.gov.ro/), la nivelul întregii țări, Sibiul era pe o poziție mai puțin fericită. Nici măcar la nivelul Regiunii Centru nu reușim vreo performanță, ocupăm locul 4 din 6, după noi fiind Harghita și Covasna. Proiectele finanțate la nivelul Sibiului, până la data de 31 Martie 2023, însumează aproximativ 2.9 miliarde lei. Dacă ieșim din Regiunea Centru, avem Clujul, spre exemplu, cu proiecte de peste 10 miliarde lei. De regulă, procentul cel mai semnificativ din proiectele finantațe din bani europeni, la nivelul unui județ, aparține municipiului reședință de județ.

Performanța modestă la nivelul municipiului Sibiu se datorează, printre altele, haosului organizatoric din Direcția de Programe și Proiecte a Primăriei Sibiu, potrivit criticilor. Funcționarii pregătesc dosarele „pe genunchi” cu câteva zile înainte de termene, fără a verifica corect eligibilitatea”, susține Faraon, menționând drept surse de informare foști și actuali angajați ai Primăriei, într-o postare pe pagina de Facebook.

De asemenea, el reclamă lipsa de personal specializat și lipsa transparenței în acest domeniu. Primăria ar externaliza scrierea unor proiecte, deși are propriul birou pentru acest lucru.

„Primăria Sibiu a consumat în ultimii ani, zeci de milioane de euro din bugetul local pe proiecte care puteau fi realizate cu fonduri europene.

Modernizarea Stadionului Municipal, spre exemplu, se putea realiza pe un proiect finanțat de Compania Națională de Investiții (CNI). Cluj, București, Craiova, Târgu Jiu și multe alte orașe și-au modernizat arenele cu fonduri CNI, nu cu banii din taxele cetățenilor. Nu vreau să par cârcotaș, avem un stadion foarte frumos. Personal nu l-aș fi reconstruit într-o zonă aglomerată/centrală a orașului, dar acesta este un alt subiect.

Haosul din Direcția Strategii, Programe și Prognoze din cadrul Primăriei Sibiu a făcut ca cetățenii Sibiului să suporte investiții care, cu mai mult profesionalism, puteau fi realizate prin diferitele programe finanțate de Comisia Europeană sau Guvernul României. Persoane care au lucrat și/sau lucrează în Primărie au reclamat slaba organizare. De altfel, imaginea care rezidă din obiectivele (ne)atinse de administrația locală, ne arată neajunsurile din acest departament.

Se spune că funcționarii din această direcție se apucă de construcția unui dosar cu câteva zile înainte de expirarea termenului, totul se face haotic, fără să se verifice cu atenție eligibilitatea proiectului sau a beneficiarului și constată apoi fie că au greșit, fie că nu sunt eligibili, fie că proiectul tehnic e făcut în grabă și e prost realizat. Organigrama aprobată pentru 2023 arată o nevoie de personal în Biroul pentru proiecte cu Finanțare Internațională, parte a Direcției Strategii, de 20 persoane. La data publicării organigramei, erau ocupate 10 poziții, realitatea de azi ar putea fi diferită, organigrama nu este actualizată pe site-ul instituției.

O spun cu fermitate, este nevoie de personal specializat care să se ocupe de întocmirea și gestionarea proiectelor europene. Multe instituții au resurse limitate în acest sens, însă există performanțe chiar și în aceste condiții”, spune Faraon.

Omul de afaceri vorbește, de asemenea, despre lipsa de transparență în administrația locală.

„Rețin o discuție avută la sfârșitul anului 2022, cu conducerea Primăriei, prin care relatam percepția publică și/sau a celor care au avut contact cu această direcție, ca fiind una nepotrivită. Din păcate nu a fost înțeleasă atenționarea ca fiind una serioasă, și a fost respinsă. Realitatea ne arată că nu accesăm suficiente fonduri europene și că Primăria Sibiu externalizează scrierea de proiecte din fonduri europene, situație care în percepția mea nu este admisă. Nu poți să ai birou specializat în scrierea de proiecte, cu personal angajat, și totuși să externalizezi astfel de servicii.

O problemă a administrației locale este lipsa transparenței și consultării publice. Implicarea redusă a societății civile și a cetățenilor, în sens de consultare, își are originea în lipsa transparenței și obiceiului primăriei de a realiza consultările publice. Oamenii nu simt atașament față de instituția primăriei, ba chiar manifestă uneori o frustrare. Pe considerentul „orice am propune, faceți tot cum vreți voi”.

Absorbția fondurilor trebuie să devină o prioritate în municipiul nostru, bugetul local are mare nevoie de aceste fonduri”, a mai punctat Faraon.

Pașii văzuți de Ciprian Faraon pentru ameliorarea acestor probleme:

1. Profesionalizarea capacității administrative – angajarea de personal calificat pentru gestionarea proiectelor europene și formarea continuă a funcționarilor publici, coroborat cu un management adecvat;

2. Elaborarea unui plan coerent de dezvoltare locală care să identifice nevoile reale și prioritățile de finanțare, inclusiv identificarea surselor de finanțare eligibile, punându-se accent pe fondurile europene. În mod obligatoriu, planul de dezvoltare locală să nu fie realizat de o firmă de apartament sau să fie un „copy-paste” după modelul altui municipiu, ci să se încurajeze participarea companiilor sau organizațiilor cu reală experiență în scrierea planului;

3. Cooperarea cu ONG-uri/instituții regionale și naționale – pentru a găsi parteneri care să ajute la construcția și implementarea de proiecte;

4. Participarea la sesiuni de informare și training-uri organizate de instituțiile guvernamentale/UE – pentru a învăța ultimele reguli și tendințe;

5. Implicarea cetățenilor și consultarea societății civile – pentru identificarea nevoilor reale și implicarea în decizii;

6. Încurajarea într-un mod transparent, participarea a cât mai multor companii la licitațiile publice. Competiția aduce întotdeauna performanță. De cele mai multe ori, la licitații participă aceleași firme. Un indicator de performanță ar putea stabili un număr minim de participanți/licitație;

7. Monitorizarea constantă a apelurilor de proiecte și întocmirea de proiecte pilot – care să demonstreze capacitatea de implementare;

8. Comunicarea rezultatelor acțiunilor Direcției Strategii, Programe și Prognoze, atât cetățenilor, dar și personalului Primăriei, astfel încât să existe un barometru fidel al nivelului de reușită instituțională și profesională.

Biroul de presă al Forța Dreptei Sibiu