În numărul patru al cotidianului „TRIBUNA” (din 19 aprilie/ 1 maiu 1884), la rubrica „Varietăţi” apărea primul „Necrolog”: «Mercurea 17/29 Aprilie 1884. Aseară între 8-9 oare a reposat Clementie Muntean, Dr. în medicină, medicul cercului Mercurii în urma unei grele şi îndelungate suferinţe de tuberculose, în etate de 42 ani. Defunctul e născut în comuna Topârcea, a studiat clasele gimnaziale în Sibiiu. El a funcţionat ca medic de cerc aici din anul 1875. Înmormântarea se va face mâne la 4 oare p.m. după ritul gr.cath. (…) *D. Vas. Alexandri va pleca în curând în străinătate, unde va petrece vara şi iarna toată.* D. Mih. Eminescu a plecat pentru serbători la Iaşi. * (Un atentat asupra împăratului Wilhelm şi asupra principilor germani.) Din Berlin se comunică următorul incident miraculos: în şedinţa de astăzi a comisiunei deputaţilor pentru legea socialistică deputatul Eugen Richter a ridicat cestiunea pentru ce guvernul n-a comunicat încă ştirea despre doi anarhişti arestaţi cari ar fi fasionat, că în decursul desvălirii monumentului naţional de la Niederwald ar fi pus în drainurile monumentului şasesprezece punţi dinamit, pentru a face un atentat în contra împăratului german şi a principilor germani. Din cauza umezelei pământului dinamitul n’a explodat; două zile după aceste ar fi depărtat dinamitul din drain; acesta esplodase în urmă în câmpul festiv pe Rheinwiese.(…)».

Cine l-ar fi cunoscut – astăzi – pe dr. Muntean Clementie (n. Topârcea, 1842 – Mercurea,1884) dacă nu apărea această știre în cotidianul Tribuna? Se păstrează puține cruci/ morminte funerare din sec. al XIX-lea, biografia multor persoane publice (din sec XIX și XX) putând fi reconstituită, pe baza informațiilor apărute în Tribuna!

Încă din numărul 5 al cotidianului (18/30 aprilie 1884) apărea rubrica „Maxime”, reproducem primele maxime publicate: «Lucrarea săvîrşită cu iubire de causă şi sângele vărsat cu abnegaţiune totdeauna grăbesc mersul firesc al lucrurilor, dar nu pot nici să-l schimbe, nici să-l oprească. * Lipsa de ori-şi-ce aspiraţiune şi aspiraţiunile esagerate sunt note caracteristice ale popoarelor pornite spre perire. * În viaţa politică nu hotăresc nici vorbele, nici ideile, nici faptele, ci puterile pe care poţi să le aduni la un loc prin vorbe, idei şi fapte. * Dacă vrei să faci politică, trebue să fii cel puţin atît de tare, ca să-i poţi împinge pe alţii să facă binele, pe care tu nu-l poţi face, ori greşeala prin care se slăbesc. (…) Câtă vreme eşti tânăr bucură-te, când adversarii te calomniază. * De un lucru să te feresci în politică, să nu devii ridicol. * Dacă voesci să iai farmecul unei idei mari, poart’o mereu pe buze, voesci să omori o idee, încearcă s’o realisezi înainte de vreme, ear dacă voiesci să întăresci un gând, taci lucrează şi împinge pe alţii să-l combată. * Multe lucruri bune s’ar face-n lumea aceasta şi bogată ar fi viaţa în fapte, dacă n’ar fi atât de pronunţată în oameni înclinarea de a se apuca de lucru, pentru care nu sunt destoinici». În cotidianul Tribuna, regăsim o adevărată cronologie a evenimentelor din localităţile patriei, ştirile familiarizându-ne cu viaţa de zi cu zi, în sec. XIX şi XX. Toţi cei interesaţi în evoluţia unor evenimente, se pot adresa pentru informaţii suplimentare pe mail: office@tribuna.ro. M.P.B.