La Palatul Brukenthal Avrig, unde s-a scris istoria cartofului în România, va începe în curând „Festivalul Cartofului”

După ce au cunoscut cartoful, europenii l-au „primit” cu mare reticență, au acceptat cu greu introducerea sa între plantele cultivate pe scară largă și între elementele de bază pentru alimentație. Cartoful adus de conchistadori din America de Sud, a avut nevoie de câteva sute de ani pentru a parcurge drumul de la un fruct „ciudat și otrăvitor” până la alimentul considerat „pâinea săracului”. 
Cercetări complexe evidențiază faptul că în anul 1776, guvernatorul Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, introduce cartoful între plantele cultivate pe domeniile sale de la Avrig, acestea fiind primele dovezi referitoare la cultura cartofului în Transilvania. De altfel, la acea vreme Brukenthal nu a făcut altceva decât să urmeze exemplul oferit și de alte personalități europene ale vieții politice și administrative. Mai mult, se pare că pasiunea baronului pentru botanică și speciile considerate la acea vreme exotice, a contribuit la decizia de a aduce cartoful în ținuturile pe care le guverna.
La începutul secolului al XIX – lea, cartoful nu mai reprezenta chiar o necunoscută, iar oamenii importanți ai vremii au conștientizat importanța acestuia, în mod deosebit pentru alimentație. Apar cărți în care țăranii sunt îndemnați să cultive cartofi, preoții de rang înalt sfătuiesc oamenii să-și îndrepte atenția spre această cultură, iar foametea consemnată în anul 1814 determină autoritățile transilvane să recomande cultivarea cartofilor cu prioritate, chiar și în lipsa animalelor de muncă.
Tot pe la începutul secolului XIX, cartoful ajunge din Transilvania în Moldova, unde este cultivat, la începuturi, pe terenuri deținute în arendă de un profesor francez și în Țara Românească, izvoare istorice consemnând vânzarea cartofilor din Ardeal în piețele din jurul Bucureștiului. Conform ro.wikipedia.org, în lucrarea „Documentele familiei Callimachi” scrisă de istoricul Nicolae Iorga, se menționează că domnitorul, în scopul extinderii culturii de cartofi, a pus pe A. I. Beldiman să traducă din greacă o broșură intitulată „Învățătură sau povățuirea pentru facerea pâinii din cartofle” (tipărită la Iași în 1818). Posibil ca aceasta să fie prima carte în română despre cartof. Încet, încet, cartoful devine leguma care a învins foamea. 
Chiar dacă nu a fost deloc simplă și lipsită de peripeții, odiseea cartofului în Transilvania a continuat și se scrie și în ziua de astăzi, în această parte a țării fiind „bazinele” cele mai importante pentru cultura cartofului. 
Având în vedere importanța deosebită pe care o are cartoful pentru alimentația românilor, dar și pentru că istoria românească a acestei plante are ca punct de origine Avrigul, considerăm că aceasta trebuie cinstită prin diverse activități desfășurate aici, la Palatul Brukenthal Avrig. Pentru că, aici în Transilvania, prin grădinile noastre s-au plantat primii bulbi de cartofi, credem că avem datoria morală de a marca așa cum se cuvine perioada recoltării cartofilor și, la fel ca în sezoanele anterioare, organizăm „Festivalul Cartofului” la Palatul Brukenthal Avrig. Ne alăturăm astfel celorlalte entități, publice și private, care inițiază sau vor iniția activități cu această temă.
Și pentru că Palatul Brukenthal Avrig este, în zilele noastre, locul unde funcționează unul dintre cele mai cunoscute restaurante din Transilvania, ne vom preocupa ca meniul special pus la dispoziția oaspeților în perioada „Festivalului Cartofului” să fie unul în cuprinsul căruia regele din preparate este chiar importantul CARTOF. 
Până în luna octombrie, în zilele de sâmbătă și duminică, cei ce vor ajunge la noi vor avea la dispoziție un bufet cu preparate din cartofi adunate din întreaga lume, grătare și plite încinse, astfel că pot avea parte de o experiență culinară complexă. Astfel, „Festivalul Cartofului” capătă o dimensiune internațională, europeană, organizatorii onorând prin acesta titulatura de membru în Historic Cafes Route, proiect cultural oficial al Consiliului Europei.
Agenda gândită pentru „Festivalul Cartofului” este destul de complexă, iar pentru realizarea evenimentelor am început demersurile de colaborare cu diverși potențiali parteneri, cel mai important dintre aceștia fiind Muzeul Brukenthal din Sibiu. Suntem convinși că instituția muzeală din capitala de județ are toate mijloacele și informațiile necesare prin care poate contribui la realizarea promovării la nivel înalt a demersului baronului Samuel von Brukenthal de introducere a culturii cartofului în țara noastră, demers ce a schimbat în bine viața și a adus un plus de siguranță alimentară locuitorilor țării de la acea vreme.
Vom reveni cu informații despre fiecare acțiune organizată în cadrul „Festivalului Cartofului”.
Cei ce doresc relații suplimentare ne pot contacta prin email, la adresa [email protected], sau telefonic, la numărul 0726234417.

În decursul istoriei, cartoful a constituit și sursă de inspirație pentru artiștii plastici, fiind cunoscute câteva opere importante cu această temă. Într-una din fotografiile atașate se observă o reproducere după opera "Mâncătorii de cartofi" a lui Vincent Van Gogh, realizată de pictorul avrigean, Mircea Codrea pentru colecția Palatului Brukenthal din Avrig. Imaginiile  de interior – Sala Festivă Oranjerie.